Foşti directori SRI, condamnaţi la un an de închisoare

Foştii directori adjuncţi ai SRI, Ionel Marin şi Dumitru Zamfir, precum şi maiorul Cătălin Miu au fost condamnaţi ieri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la un an de închisoare cu suspendare pentru fals în declaraţii în dosarul privind închirierea şi ulterior cumpărarea ilegală a unor locuinţe RA-APPS, la preţuri subevaluate.

Instanţa supremă i-a achitat pe cei doi generali pentru o altă faptă de fals în declaraţii, precum şi pentru acuzaţiile de înşelăciune şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice.

La aceeaşi pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare a fost condamnat şi maiorului Cătălin-Spiridon Miu, pentru două fapte de fals în declaraţii. Instanţa a dispus achitarea maiorului Cătălin-Spiridon Miu pentru înşelăciune şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice.

Generalul în rezervă Ion Popescu, colonelul (r) Virgil Turcu şi locotenent colonelul Marian Panaitescu au fost achitaţi de magistraţii instanţei supreme pentru acuzaţiile de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Instanţa a mai dispus anularea contractelor de închiriere şi a contractelor de vânzare-cumpărare a celor trei locuinţe, încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi Ionel Marin (în 18 martie 2005), Dumitru Zamfir (în 28 aprilie 2005 ) şi Cătălin-Spiridon Miu (în 21 martie 2001), precum şi reintrarea celor trei imobile în patrimoniul SRI.

Magistraţii ICCJ au mai decis ridicarea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobilelor deţinute de Ionel Marin, Dumitru Zamfir şi Cătălin-Spiridon Miu. Instanţa a stabilit confiscarea sumei de peste 730.000 de lei de la Cătălin-Spiridon Miu.

Decizia poate fi contestată cu recurs.

În decembrie 2008, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată pe generalii în rezervă Ionel Marin şi Dumitru Zamfir, precum şi pe maiorul Cătălin-Spiridon Miu, pentru înşelăciune, fals în declaraţii şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial. Potrivit procurorilor DNA, cei trei inculpaţi au obţinut un avantaj patrimonial de aproximativ 1.900.000 euro.

Procesul a început la 3 februarie 2009, la instanţa supremă, sentinţa fiind pronunţată la 28 octombrie 2011.