Fondurile structurale vor fi accesate numai de consorţii
0În baza planului naţional de dezvoltare, întreprinderile mici şi mijlocii din ţara noastră pot accesa, în perioada 2007-2013, fonduri structurale în valoare de circa 30 miliarde de euro. Dacă
În baza planului naţional de dezvoltare, întreprinderile mici şi mijlocii din ţara noastră pot accesa, în perioada 2007-2013, fonduri structurale în valoare de circa 30 miliarde de euro. Dacă procesul de accesare a fondurilor europene de preaderare a fost mult îngreunat de birocraţia excesivă, la capitolul fonduri structurale dificultatea rezidă în numărul redus de IMM-uri din regiunile slab dezvoltate economic, dar şi în capacitatea redusă a acestora de a forma consorţii.
O comparaţie a disparităţilor regionale din România cu situaţia altor ţări europene relevă faptul că în România, la fel ca în majoritatea ţărilor europene (Marea Britanie, Franţa, Belgia, Cehia, Austria, Portugalia, Suedia), cea mai dezvoltată regiune este aceea care include Capitala; cele mai slab dezvoltate sunt zonele de graniţă, la fel ca în Europa de Vest, unde regiuni din Austria sau Germania aflate la graniţa cu fostele ţări socialiste sunt mult rămase în urma altor regiuni.
Aceste sume nu se vor mai da la IMM-uri individuale, ci la consorţii care au programe comune, scopul fiind acela de a dezvolta cele opt regiuni regionale", ne-a declarat preşedintele Asociaţiilor Patronale din România, Adrian Izvoranu. Pentru a avea acces la aceste fonduri, partea contractantă trebuie să deţină iniţial 25% din valoarea totală a creditului contractat. Costurile investiţiei vor fi suportate de consorţii, fie prin bani lichizi, fie prin credit bancar garantat cu proiectul în sine, urmând ca sumele acoperite prin fonduri europene să fie decontate pe baza facturilor fiscale.
Comunicare precară între autorităţi şi mediul de afaceri
În fapt, marea problemă invocată de reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii se referă la faptul că aceste fonduri nu pot fi accesate decât prin intermediul agenţiilor de dezvoltare însărcinate cu gestionarea acestor sume. "Nu problema documentaţiilor excesive ne nemulţumeşte, ci coordonarea care va exista între aceste autorităţi şi mediul de afaceri, în condiţiile în care se ştie că această comunicare dintre cele două entităţi nu prea există", ne-a declarat Izvoranu. Prin programul de dezvoltare regională au fost desemnate cele opt agenţii ce se vor ocupa de coordonarea sumelor. La rândul lor, ele pot delega atribuţii operaţionale şi structurilor guvernamentale de la nivel regional, consiliilor judeţene, locale sau consiliilor orăşeneşti, dar şi camerelor de comerţ locale.
Modul în care vor fi utilizaţi aceşti bani va fi foarte atent monitorizat. Practic, vor exista trei trepte de control, iar justificarea banilor trebuie făcută până la ultimul leu. Astfel, va exista un autocontrol, realizat de administratorul fondului accesat, un control al Ministerului de Finanţe, iar altul al Comisiei Europene. "Acesta din urmă este şi cel mai riguros, şi este normal să fie aşa, în condiţiile în care vorbim de bani comunitari", a subliniat preşedintele ACPR. Destinaţia acestor bani este una precisă, scopul fiind creşterea competitivităţii economice, realizarea unei infrastructuri de transport şi mediu, dezvoltarea resurselor umane, a agriculturii etc. Dacă după şapte ani de la finalizarea investiţiei se dovedeşte că obiectivele stabilite prin proiectul iniţial nu au fost respectate întocmai, sumele accesate vor fi returnate.