Expoziţia de cadavre de la Antipa, controversă internaţională. Numărul vizitatorilor a crescut în urma polemicii

România nu este singurul stat unde expoziţia „The Human Body”, găzduită acum de Muzeul Antipa din Bucureşti, a iscat proteste, negare şi controverse legate de scopul şi provenienţa exponatelor. Franţa este primul stat care a interzis expoziţia, în 2010.

Expoziţia de cadavre „The Human Body“ de la Muzeul Antipa din Capitală a iscat controverse încă din luna martie, când a fost deschisă publicului, o reacţie identificată însă în lanţ şi la nivel internaţional. În România a generat proteste în faţa muzeului din partea asociaţiilor religioase, în special, care au reclamat  „desensibilizarea oamenilor în faţa misterului morţii şi tratarea fără respect a corpului uman“, dar şi solicitarea Ministerului Educaţiei de a avea acordul părinţilor în cazul elevilor care au venit să viziteze expoziţia, săptămâna trecută. În alte ţări însă, controversa a ajuns în instanţă, Franţa fiind singurul stat unde judecătorii au decis interzicerea expoziţiei, în 2010.

Reprezentanţii muzeului susţin că au cunoştinţă de discuţiile iscate la nivel mondial pe tema expoziţiei de cadavre, care se vor regăsi şi la noi. 

„Ne-am gândit că şi în ţara noastră vor exista opinii diferite asupra expoziţiei. Din păcate pentru noi toţi (fie că suntem cercetători la Antipa, fie că suntem potenţiali vizitatori), cei care pun sub semnul întrebării oportunitatea şi beneficiile pe care le are vizitarea expoziţiei în creşterea gradului şi calităţii cunoaşterii anatomiei şi fiziologiei umane, ca şi cei care militează pentru închiderea expoziţiei, întocmai ca persoanele care interzic, în mod direct sau indirect, vizitarea ei de către elevi sau emit supoziţii personale vis-a-vis de felul în care ar putea fi percepute piesele expuse, nu au vizitat expoziţia „The Human Body“ din Muzeul Antipa. Cred că acest lucru este grav“, a declarat pentru „Adevărul“ Aurora Stănescu, purtătorul de cuvânt al Muzeului Antipa din Capitală. 

Mai mulţi elevi au vizitat expoziţia 

Aceasta susţine că interdicţiile şi protestele apărute în ultima săptămână nu au determinat scăderea numărului vizitatorilor, din contră „s-a înregistrat o uşoară creştere a numărului de elevi vizitatori participanţi la programul Şcoala Altfel“. 

Stănescu a mai spus că nici părinţii, nici profesorii nu au de ce să se teamă în privinţa unor eventuale efecte negative asupra copiilor: ”În cazul în care preşcolarii şi şcolarii mici sunt motivaţi să observe cum arată corpul lor pe dinauntru şi nu speriaţi că vor vedea <<cadavrele de la Antipa>>, <<morţii vii>>, <<cadavrele jupuite>> etc., părinţii nu au motive reale de teamă. Este foarte bine însă ca fiecare părinte să aleagă dacă vizitează cu copilul această expozitţe sau nu, în funcţie de personalitatea preşcolarului/şcolarului I-IV“. 

Aceasta a mai spus că speră ca anul viitor, în cadrul săptămânii „Şcolii Altfel“, „nicio instituţie de stat din România să nu interzică accesul elevilor în muzeele de artă din teama de a nu-i afecta psihoemoţional picturile şi statuile nud“ şi „nici muzeelor de istorie sau celor militare să nu li se recomande înlocuirea armamentului, din expunerile permanente sau temporare, cu jucării, de teama creşterii agresivităţii elevilor“.

Reacţiile publicului internaţional

În 2010, judecătorii francezi au arătat că interzic expoziţia pentru că aceasta încalcă prevederile din Codul Civil, care stipulează că „rămăşiţele umane trebuie tratate cu respect, demnitate şi decenţă”. Or, au argumentat judecătorii, acum corpurile erau folosite „în scopuri comerciale”. 

În plus, două organizaţii pentru respectarea drepturilor omului din Franţa şi-au exprimat îngrijorări privind provenienţa cadavrelor, susţinând că este posibil ca ele să fie ale unor deţinuţi politici din China, torturaţi şi apoi executaţi de regimul de la Beijing. În replică, organizatorii au spus că exponatele sunt, de fapt, obţinute de la şcoli de medicină din Hong Kong. 

Disputele privind provenienţa cadavrelor datează însă de aproape 10 ani. În 2004, publicaţia germană „Der Spiegel” a susţinut că Gunther von Hagens, cetăţeanul german care a folosit pentru prima dată metoda plastinaţiei pentru conservarea de organe umane, ar fi cumpărat trupuri din închisorile chineze.

Atunci, von Hagens a replicat că nu ştie de unde vin cadavrele, însă a returnat şapte dintre ele Chinei. În 2004, neamţul a obţinut o hotărâre judecătorească împotriva publicaţiei „Der Spiegel”, care nu a putut dovedi că trupurile aparţineau unor deţinuţi. 

Tot în 2010, protestele din Marea Britanie au forţat organizatorii să dea, pentru prima dată, mai multe detalii, reluate ori de câte ori expoziţia ajungea într-un stat nou: trupurile sunt din China, dar au fost donate de persoanele în cauză, care nu erau deţinuţi politici, nu au fost torturate şi executate. 

Expoziţia a fost interzisă în Hawaii şi în Seattle, iar în New York au fost amplasate pancarte prin care vizitatorii erau avertizaţi că exponatele ar putea proveni de la deţinuţi din China. 

Dezbaterea s-a extins şi în Europa de Est, dar din alte motive. Procurorii din Polonia au analizat, în 2009, dacă înseamnă o desacralizare a trupului uman. Ancheta nu a scos la iveală nicio ilegalitate, iar în martie 2012 expoziţia a fost organizată încă o dată.