DEZBATERE  Expunerea corpului uman în spaţiul public: ştiinţă, exhibiţie sau educaţie?

Doi cercetători de la Institutul de Antropologie al Academiei Române pun pe tapet rolul expunerii cadavrelor umane, plecând de la expoziţia găzduită de Muzeul Antipa până la finele acestei luni: este o lume nouă deschisă publicului larg cu scopul de a-l educa sau este o limitare a cunoaşterii fiinţei umane?

Alexandra Ion şi Valentin-Veron Toma, ambii cercetători la Institutul de Antropologie Francisc J. Rainer al Academiei Române, văd expunerea cadavrelor umane pentru publicul larg în mod diferit, fiecare tributar propriului curent, ea mai aproape de antropologia culturală, el de antropologia medicală.

Însă, împreună au decis că este nevoie de o dezbatere în sânul oamenilor de ştiinţă, în primul rând, vizavi de impactul unui astfel de eveniment la nivelul societăţii. Cât e progres ştiinţific şi cât un eveniment care îmbină educaţia şi entertaiment-ul, plăcerea publicului, un soi de „edutainment“?

„Misterul fiinţei umane nu poate fi descoperit doar din perspectiva biologică. Există pericolul ca expunerea corpului uman să lase impresia unor vizitatori că asta e tot, că la asta se rezumă fiinţa umană“, este de părere Alexandra Ion, interesată de aspectele „culturale şi filosofice“ ale unui asemenea fenomen.

Pe de altă parte, Dr. Valentin Toma, medic şi cercetător în domeniul antropologiei medicale, laudă nu doar tehnica conservării cadavrelor umane, dusă de Dr. Gunther von Hagens la nivel de afacere mondială profitabilă, dar şi educarea neiniţiaţilor în privinţa cunoaşterii propriului corp pe dinăuntru.

Valentin Toma, cercetător în domeniul antropologiei medicale       FOTO: Andreea Baron

„Progres ştiinţific“

„Cred că este un progres educaţional, ştiinţific fantastic, este o dezvăluire a unor exponate ascunse privirii profane şi o ocazie bună pentru cei care vor să poată vedea ce e sub pielea lor. De ce să nu creştem nivelul de cunoaştere al populaţiei, mai ales că pot să afle şi simptomele unor boli sau cum arată un plămân de fumător, spre exemplu?“, spune Toma.

Plecând de la controversa iscată de expoziţia „The Human Body“, găzduită de Muzeul Antipa din Capitală în perioada 22 martie - 31 iunie 2013 şi care a atras până acum peste 27.000 de români, dar extinzând discuţia la expunerea corpului şi în alte contexte, aceştia vor organiza mâine o masă rotundă la Librăria Bastilia, deschisă gratuit publicului începând cu ora 10.30.

Expunerea cadavrelor, disputată internaţional

Ambii admit că expoziţia de la noi nu a ieşit din tiparul internaţional în privinţa disputelor de viziuni, păreri şi atitudini.

Alexandra Ion spune că, de exemplu, în Marea Britanie, comunităţile de neo-druizi care cer retragerea resturilor umane descoperite la Stonehenge, în SUA există procese cu urmaşii indienilor, iar în Australia cu cei ai băştinaşilor. În SUA, se încearcă în anumite contexte instituţionale înlocuirea cadavrelor umane cu mulaje şi reproduceri 3D, virtuale, ale corpului uman, pentru a garanta respectarea acestuia şi a evita alte scandaluri.

Alexandra Ion, cercetător în domeniul antropologiei culturale     FOTO: Arhiva personală

„Există un caz controversat în Marea Britanie, la Hunterian Museum de la Royal College of Surgeons, unde a fost expus timp de 200 de ani scheletul unui gigant de 2,5 metri, deşi acesta a spus clar din timpul vieţii că nu vrea să fie expus după moarte, intuind interesul oamenilor de ştiinţă. Acum se discută retragerea exponatului, plecând de la întrebarea: ce este mai important: dorinţa individului sau progresul ştiinţific?“, povesteşte cercetătoarea.

Toma susţine că întregul sistem de conservare a cadavrelor umane inventat de von Hagens, dincolo de progresul în domeniul anatomiei artistice şi utilitatea sa în educaţia specialiştilor, de la medici, anatomişti, până la artişti chiar, a devenit şi o afacere profitabilă, dar şi foarte controversată la nivel internaţional. 

„Despre primele sale exponate s-a vehiculat că nu ar fi avut acordul persoanelor înainte de moarte. Acum au deja 13.000 de persoane înscrise care au semnat un contract şi şi-au dat acordul să fie conservate prin tehnica dezvoltată de von Hagens şi dintre acestea 1.000 deja au intrat în producţia industrială, iar munca la un astfel de cadavru durează cam 1.500 de ore. Nu ştim preţul unui exponat, există însă un catalog din care se poate comanda, ba chiar poţi cere doar anumite organe sau părţi din corp“, explică cercetătorul.

Controversa „Human Body“

Expoziţia de cadavre „The Human Body“ de la Muzeul Antipa din Capitală a iscat controverse încă din luna martie, când a fost deschisă publicului, o reacţie identificată însă în lanţ şi la nivel internaţional. În România a generat proteste în faţa muzeului din partea asociaţiilor religioase, în special, care au reclamat  „desensibilizarea oamenilor în faţa misterului morţii şi tratarea fără respect a corpului uman“, dar şi solicitarea Ministerului Educaţiei de a avea acordul părinţilor în cazul elevilor care au venit să viziteze expoziţia, săptămâna trecută. În alte ţări însă, controversa a ajuns în instanţă, Franţa fiind singurul stat unde judecătorii au decis interzicerea expoziţiei, în 2010.

În România, pe cât de controversată, pe atât de interesantă s-a dovedit a fi această expoziţie, având în vedere că a fost printre cele mai vizitate obiective la Noaptea Muzeelor, deşi s-a plătit biletul de 20 de lei. În total, peste 27.000 de români au vizitat până acum expoziţia, de la deschiderea sa. Dintre aceştia, peste 6.000 au fost elevi cu vârstele între 7 şi 18 ani, susţin organizatorii.

„Scopul său este să ofere tuturor o înţelegere mai profundă a corpului uman - nu trebuie să aveţi cunoştinţe medicale, ci doar o minte deschisă. Toţi vizitatorii ajung să înţeleagă, la un nou nivel, valoarea unui stil de viaţă sănătos şi să găsească un nou punct de referinţă pentru structura lor fizică. Noi credem cu putere în educaţie şi în faptul că fiecare are dreptul să îşi vadă şi să îşi înţeleagă propriul corp în propriul fel. Curiozitatea legată de lume şi omenire este forţa care ne face să înaintăm. Credem că această expoziţie are această forţă“, spune Sabrina Sheehan, PR Gforce Exhibitions, organizatorul evenimentului.

Expoziţia "The Human Body" include peste 200 de exponate - corpuri umane reale (integrale sau secţiuni), care, prin disecţiile la nivelul organelor şi ţesuturilor, oferă o perspectivă unică, tridimensională, fidelă, asupra anatomiei umane.

Exponatele au fost văzute de peste 20 de milioane de vizitatori din întreaga lume, fiind prezentate în oraşe precum Londra, Amsterdam, Barcelona, Bratislava, Budapesta, Dublin, Kiev, Lisabona, Madrid, Praga, Torino, Viena, Oostende.