Desconsiderarea profesiunii de dascal
0Ce simt dascalii din Romania in aceste nefaste vremuri de tranzitie? Amaraciune cand vad ca unii potentati ai zilei isi trimit copiii in strainatate si pentru studii, nu doar in excursii. Nu mai e
Ce simt dascalii din Romania in aceste nefaste vremuri de tranzitie? Amaraciune cand vad ca unii potentati ai zilei isi trimit copiii in strainatate si pentru studii, nu doar in excursii. Nu mai e buna Scoala romaneasca pentru odraslele dumnealor. Frustrare si umilinta cauzate de o salarizare aproape jignitoare, salariile din invatamant ramanand pe mai departe "la coada ierarhizarii profesiilor". In lumea in care traim, dascalul, existenta lui ar trebui sa reprezinte alternativa reusitei in viata pe cai normale: valoare intelectuala dublata de onestitate. De aceea, trebuie feriti de umilinta si de tentatia compromisurilor. Un dascal care apare mereu cu acelasi costum uzat prin folosire si o profesoara "condamnata" sa apara mai mereu cu acelasi compleu, spalat sambata pentru a fi luat lunea, sau cu haine de la second-hand, dau o imagine de cosmar spre care se tinde din pacate in zilele noastre, cand multe eleve de liceu sunt mai "intolite" decat profesoarele lor. Si n-ar trebui sa uite guvernantii nostri, multi dintre ei profesori la baza, ca noua ne mai trebuie bani si pentru carti. Bibliotecile noastre s-au constituit cumparand carte cu carte, de multe ori sacrificand cate ceva, nu ca imbogatitii perioadei de tranzitie, care cumpara carti "la metru" pentru a-si mobila rafturile somptuoaselor biblioteci din lemn sculptat achizitionate in ultimul timp, cand le-a pus Tranzitia mana-n cap si bani in banci. Inv. Alexandru Fifoiu Liceul Teoretic Valeni, jud. Olt