De pacea sociala s-a ales praful

Vacanta sindicala de iarna s-a sfarsit, iar pacea sociala s-a facut praf. Saptamana asta, mii de soferi din toata tara au claxonat noul Cod Rutier, ca sa-l traga pe dreapta, si sute de medici si

Vacanta sindicala de iarna s-a sfarsit, iar pacea sociala s-a facut praf. Saptamana asta, mii de soferi din toata tara au claxonat noul Cod Rutier, ca sa-l traga pe dreapta, si sute de medici si asistente au pichetat prefecturile, cersind medicamente. Saptamana viitoare va fi si mai fierbinte. Luni vor iesi in strada Rulmentul Brasov, Tractorul, Tepro Iasi si Fabrica de Avioane din Craiova. Siderurgica Hunedoara e deja in fierbere, asa ca, aici, nici nu e nevoie de vreo pregatire speciala pentru un miting. Si in zilele urmatoare alte cateva mari intreprinderi din tara anunta declansarea unor miscari de protest. Impactul lor va fi mai mare ca de obicei, pentru ca multe dintre sindicate isi vor coordona actiunile. Astfel, metalurgistii hunedoreni au stabilit deja protocoale de colaborari cu muncitorii brasoveni si cu minerii din neferoase. Aceasta activitate sindicala frenetica, dupa luni de letargie, are o explicatie simpla. La presiunea tot mai mare a organismelor internationale, Guvernul a fost silit sa scoata Reforma de la naftalina. Astfel, Executivul a intocmit o lista cu 22 de societati aflate in portofoliul APAPS, la care se vor efectua concedieri colective de personal, in perioada 1 martie - 30 iunie. Practic, prin aceste restructurari, se incearca sa se mai inchida putin robinetul prin care se scurg aiurea mii de miliarde de lei din banii publici. Siderurgica Hunedoara "produce" pierderi de 500.000 de dolari pe zi, in special datorita surplusului urias de personal. Mai multe studii spun ca aici exista un excedent de 3.500 de oameni. Poate cea mai buna dovada in acest sens e faptul ca o intreprindere metalurgica din Kazahstan, cumparata de ISPAT, cu doar 1.900 de oameni, produce de trei ori mai mult otel decat Siderurgica noastra. Un alt exemplu concludent este Tepro Iasi. De ani de zile, fabrica merge bine mersi cu tabla din Galati pe care o plateste din an in Paste. Inainte de privatizarea Sidex, Tepro datora combinatului 6 milioane de dolari. Dupa privatizarea Sidex-ului datoria lui Tepro a fost anulata. Dar schimbarea proprietarului la Sidex n-a contat deloc. Tepro si-a pastrat bunele obiceiuri de a nu-si achita furnizorii si a lucrat intens la refacerea datoriei, ajungand acum la 4 milioane de dolari. Deosebirea fata de trecut consta in faptul ca acesti bani reprezinta o datorie a statului catre o entitate privata care, pana la urma, trebuie platita. In contestarea actiunilor de reducere de personal sindicatele din Hunedoara, Brasov si de aiurea folosesc doua tipuri de argumente. Intai, unii lideri sustin ca intreprinderile lor sunt strategice, ca de ele, de produsele si comenzile lor, depind alte zeci de intreprinderi din industria orizontala. Asa este, dar asta nu inseamna ca acele fabrici sunt strategice. In conditiile unei economii globale, daca piata o cere, legaturile intre fabrici se stabilesc instantaneu, asa ca n-are nici o importanta ca o intreprindere sau alta dispare peste noapte. Si a fi unic producator din tara de ceva nu inseamna ca esti "producator strategic", sintagma traducandu-se prin solicitarea unei griji speciale din partea statului. In 1992 si Fabrica de Ace din Bucuresti a solicitat titlul asta, pe motiv ca era unicul producator de ace din tara. Oricum, orice reducere a productiei de la Hunedoara va fi rapid acoperita de producatorii interni, nu de vreun strain rapace de peste granita. Practic, pana la urma, in anul 2003, singurele entitati care merita calificativul de "strategic" sunt cele din sectorul energetic. Dar atat. Apoi, cel de-al doilea argument folosit de sindicalisti e de ordin social. "Inchiderea fabricii va lasa oamenii pe drumuri, lumea va muri de foame!", zic multi grevisti. Ca e asa sau nu in Romania anului 2003 e discutabil. Cert e faptul ca asa-zisa protectie sociala facuta prin mentinerea artificiala in viata a unor mamuti industriali e prea costisitoare pentru a mai fi folosita. Un calcul simplu arata ca mentinerea unui loc de munca inutil inseamna pentru statul roman cheltuirea unor sume de 5-10 ori mai mari decat salariul incasat de individul respectiv. Paradoxal, medicii si asistentele protesteaza nu pentru ca statul face ceva in acest domeniu, ci pentru ca n-a facut, ani de zile, nimic. De bine, de rau, in ultimii 13 ani, cu mari eforturi, industria Romaniei a fost cat de cat redimensionata in functie de necesitati. Dar, in sectorul medical, de 13 ani, n-a fost restructurat un singur pat de spital. Din acest motiv, acum, banii virati aici se pierd prin toate incheieturile sistemului. In acest moment, pierderile sunt atat de mari, incat e amenintata chiar functionarea acestuia. Deja, in multe orase, dupa ce cumpara medicamente, rudele bolnavilor trebuie sa bage si benzina in Salvari, atat de severa e criza. Pentru a fi cu adevarat eficienta, operatiunea de strangere a robinetului trebuie efectuata in toate sectoarele unde se cheltuiesc bani publici, din sectorul medical pana la Parlament. Altfel, ar fi si greu de explicat unui muncitor de la Siderurgica ca el trebuie sa plece acasa, in timp ce altii, la fel de neperformanti, pot sa traiasca in continuare din mila publica.