Video De ce stațiunile balneare nu-i atrag pe tineri, deși România are o comoară geotermală FOTO VIDEO

Chiar dacă România stă pe un zăcământ uriaș de ape geotermale pe care îl împarte cu Ungaria, paradoxal, doar ungurii se bucură de această bogăție. Stațiunile balneare românești se adresează mai mult pensionarilor și prea puțin tinerilor, care se văd nevoiți să meargă pentru relaxare peste hotare, în detrimentul bazelor de tratament cu iz de spital de la noi. 

La trei decenii de la Revoluție, în pofida potențialului uriaș în ape minerale și geotermale, stațiunile balneare din România încă nu au putut scăpa de standardele învechite moștenite din comunism, orientate spre cei cu talon de pensie și bilet de tratament. Unele dintre ele sunt încă în paragină, altele se dezvoltă, dar într-un ritm mult prea greoi față de cererea tot mai mare, venită mai ales din partea tinerilor, în căutare de noi locuri de evadare.

„De ce în Ungaria se poate și la noi nu?”

O analiză comparativă (VEZI VIDEO), ce pare cam exagerată la prima vedere, între Călimănești și Budapesta, din punct de vedere al potențialului geotermal și a ceea ce oferă fiecare dintre ele publicului tânăr a fost realizată de vloggerii de la «Aventurescu», primul site dedicat vacanțelor pe cont propriu. Aceștia au remarcat că în timp ce în stațiunea de pe Valea Oltului media de vârstă a vizitatorilor „pare undeva la 60 de ani”, băile termale din Capitala Ungariei sunt luate cu asalt de turiști de toate vârstele: „Stațiunile balneare sunt văzute în continuare ca destinații pentru pensionari... Nu se bucură de aceeași popularitate ca stațiunile de pe Valea Prahovei sau de pe litoral (...) și sunt numite de presa românească „stațiuni de dezinteres național”. Însă asta se întâmplă doar în Țara Românească, pentru că în Ungaria, de exemplu, spa-urile și petrecerile la piscinele cu apă geotermală sunt cele mai căutate și apreciate de turiștii de toate vârstele, inclusiv de subsemnații. De ce în Ungaria se poate și la noi nu?”.

Stațiunile balneare deficitare la activități recreative

Răspunsul la această întrebare se regăsește în investițiile care s-au realizat în Ungaria, în aceste baze, dar și în lipsa de viziune ori în dezinteresul cu care guvernele României din ultimele trei decenii au tratat această resursă inepuizabilă și regenerabilă, ori incapacitatea autorităților locale și județene de a atrage fonduri europene. Sectorul privat s-a mișcat și el mult prea greoi, dând vina pe birocrație, taxele mari și lipsa de interes din partea statului.

Mai toate stațiunile românești au făcut totuși pași, prea mici, în această direcție. Spre exemplu, două stațiuni balneare din Vâlcea, Olănești și Băile Govora, care deși nu se remarcă prin potențialul geotermal, s-au aflat, în ultimii ani, pe podiumurile spa-urilor balneare, dar au capacități limitate și se dovedesc incapabile de o oferi o gamă variată de activități care să vină în completarea facilităților și serviciilor pe care le pun la dispoziție. Adică, pe lângă saună, masaj, băi și alte terapii, turiștii ar trebui să aibă acces și la activități recreative de genul tururilor la diferite atracții turistice, schi, săniuș, alpinism, plimbări prin natură, pe picioare, cu bicicleta, cu ATV-ul, călare sau off-road, parcuri de aventură, rafting, degustări de băuturi și mâncăruri locale, festivaluri, sporturi extreme etc..

Unități de top insuficiente

Dar aceasta reprezintă problema de bază a tuturor stațiunilor balneare. Pentru că, în cea mai mare parte, tinerii caută să se bucure de vacanțe active, în care să descopere, să exploreze, să experimenteze tot soiul de noi senzații, gusturi, situații, relații, distracții, culturi, locuri, mentalități, obiceiuri și tradiții, iar stațiunile balneare sunt extrem de deficitare la acest capitol.

În plus, sunt limitate și în a oferi condiții de cazare în pas cu așteptările tot mai mari ale tinerei generații. Hotelurile de trei, patru stele, glampinguri ori alte cazări inedite deși există nu par capabile să facă o concurență reală celor din străinătate, mai ales la capitolul preț și servicii. Și la capitolul promovare, acest turism balnear mai are mult de recuperat.  

Comoara subterană cu care se încălzește un oraș-stațiune

O altă stațiune balneară din Vâlcea, în schimb, se bucură de unul dintre cele mai mari potențiale geotermale din țară. Resursa reprezintă „aurul” stațiunii Călimănești Căciulata, alături de izvoarele minerale. Fiind extrasă de la aproximativ trei kilometri adâncime ajunge la suprafața solului cu o temperatură de peste 90 de grade. Este folosită inclusiv ca agent termic, pentru încălzirea orașului Călimănești, dar și de hotelurile care oferă tratamente balneare și/sau facilități spa, dar nu este valorificată la adevăratul său potențial, sistemul de extracție fiind unul învechit.

Abia acum, administrația publică locală are în derulare un proiect prin care urmărește atragerea a 13 milioane de euro din fonduri europene pentru achiziționarea a două sonde de extracție, pe lângă cele trei existente, precum și modernizarea și extinderea sistemului de producere și distribuție a energiei termice. Proiectul este la faza de licitație.

Pentru a atrage turiști de toate vârstele, stațiunea a investit, prin sistemul public sau privat, în două parcuri acvatice, din care doar unul folosește apele geotermale, dar mai are mult de lucrat la acest capitol. 

Singura stațiune balneară din România care profită cu adevărat de apele geotermale este cea din Bihor - Băile Felix - județ în care se află și cea mai importantă resursă geotermică a țării. În prezent, sunt în derulare proiecte de explorare în 24 de locații din toată România. Siturile se află în județele Arad, Bihor, Harghita, Ilfov, Satu Mare, Timiș și Vâlcea.

Capacitatea geotermală exploatată în prezent în țara noastră este de 480 MW și suntem pe locul trei la capitolul energie geotermală în Europa continentală, după Grecia și Italia. Cu toate acestea, singura investiție majoră în folosirea apei termale în România a fost făcută în Baloteşti, unde funcționează cel mai mare complex de relaxare din Europa - Therme București.