De ce ne costă medicul mai mult decât ar trebui

Şapte din 10 români nu ajung la medic pentru controale de rutină. Aşa arată cel mai recent studiu, potrivit căruia jumătate dintre cei care trec pragul cabinetului medical sunt îndrumaţi şi nu merg din proprie iniţiativă. Cel mai des, românii au ajuns la doctor în ultimul an atunci când au avut o urgenţă sau când a fost nevoie de un control în urma unei afecţiuni.

Spre exemplu, studiul făcut de Redspot arată că patru din 10 români sunt de părere că vizita la un cardiolog este indicată doar dacă există un episod cardiac, respectiv un infarct. Nici vizita la stomatolog nu este o obişnuinţă la români, ba dimpotrivă, 65% nu consideră oportun un control stomatologic anual. În schimb, pentru a fi mai sănătoşi, ei susţin că au grijă la alimentaţie, 68% menţionând că au grijă la alimentele pe care le consumă, nefiind însă mari iubitori de sport.

„Un control de rutină la medic, chiar dacă nu există motive de îngrijorare în privinţa sănătăţii, poate oferi linişte, înainte de toate. Toată lumea ştie că orice boală, depistată la debut, poate fi în mare măsură vindecată, iar tratamentul este mai scurt şi mai puţin costisitor”, susţine şi medicul generalist Florin Costache.

România nu dă bani pe prevenţie

În mod paradoxal, în momentul în care află că suferă de o patologie gravă, românii fac abuz de controale medicale la cât mai mulţi medici, în cât mai multe oraşe.

„România nu dă bani pe prevenţie. Preferă să deconteze spitalizări, medicamente, investigaţii foarte scumpe, în loc să prevină apariţia bolilor şi agravarea lor, aşa cum se procedează în statele civilizate. În România, principalul furnizor de sănătate este spitalul, urmat de ambulatoriile din spital şi abia apoi de medicina primară. Traseul ar trebui să fie invers”, a declarat, pentru „Adevărul”, Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România.

La rândul său, Vasile Barbu, preşedintele Alianţei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), afirmă că 5.000 de români mor anual din cauze evitabile pentru că nu ajung să facă investigaţii la timp, pe banii statului. De altfel, studiul Redspot arată că 41% din noi spun că nu sunt dispuşi să plătească nimic pentru analizele medicale întrucât ele ar trebui acoperite din fondul de asigurări de sănătate, iar17% ar putea aloca între 200 şi 300 lei, 16,8% între 100 şi 200 lei, iar 8% ar plăti peste 500 lei.

„Incidenţa ridicată a unor boli este influenţată şi de gradul de educaţie şi civilizaţie al unui popor. Educaţia medicală nu o face doar ministerul sau şcolile, ci e datoria fiecărui părinte, fiecărui angajat. În unele ţări occidentale, în cazul unor tipuri de cancer, screeningurile periodice sunt obligatorii după o anumită vârstă, altfel în cazul depistării unui cancer, bolnavii sunt nevoiţi să-şi plătească integral tratamentul”, spune psihologul Mihai Copăceanu.

Cât alocă România pentru sănătatea unui român

Ultimele statistici arată că România alocă 388 de euro pentru Sănătate per cap de locuitor, bani din care ar trebui să primim, la nevoie, spitalizare continuă, medicamente, să fim supuşi investigaţiilor şi intervenţiilor medicale, asta în timp ce Bulgaria alocă 504 euro pe cap de locuitor, Polonia alocă 684 de euro, iar Ungaria - 757.

Un indicator la care România este pe ultimele locuri în UE îl reprezintă cheltuielile legate de îngrijirea preventivă, de doar 0,8% din PIB-ul alocat sănătăţii, în timp ce Marea Britanie şi Italia alocă peste 4% pentru programele preventive.