De ce mâncatul împreună întărește legăturile sociale și sănătatea mintală

Mesele comune sunt mult mai mult decât o rutină zilnică. Studiile arată că a mânca împreună ne ajută să ne simțim mai conectați și mai fericiți. Însă, atunci când mesele devin un loc de tensiune sau control, efectul poate fi exact opus.

De mii de ani, oamenii se adună pentru a împărtăși mese, o tradiție adânc înrădăcinată în istoria umanității, conform unei analize BBC. De la focul de tabără al strămoșilor noștri până la mesele de sărbători sau întâlnirile cu prietenii, obiceiul de a mânca împreună este nu doar un act de socializare, ci și un proces cu o semnificație profundă.

De ce împărtășirea hranei este esențială pentru noi?

Comportamentul de a împărtăși hrana poate fi urmărit până înainte de apariția speciei noastre, spun biologii, având în vedere că maimuțele bonobo și cimpanzeii, cele mai apropiate rude ale omului, practică acest act. Totuși, „a oferi mâncare celor apropiați nu este același lucru cu a lua o masă împreună”, subliniază sociologul Nicklas Neuman, de la Universitatea Uppsala din Suedia. Potrivit acestuia, „poți distribui mâncarea ca obiect fără a te așeza și a mânca efectiv cu ceilalți”. Așezarea și mâncatul împreună adaugă un strat social complex acestui obicei.

Este posibil ca primele mese comune să fi avut loc în jurul unui foc de tabără. În acest context, grupurile de vânători și strângători se adunau pentru a pregăti și împărți mâncarea, consolidând legăturile sociale în procesul de gătire. „Când te așezi cu toții în jurul unui foc, în lumina caldă, aceste ore suplimentare de petrecut împreună pot fi oportunități de aur pentru legătura socială”, adaugă Robin Dunbar, antropolog biologic la Universitatea Oxford din Marea Britanie.

Mâncatul împreună și bunăstarea socială

Studiile arată că a mânca împreună este asociat cu o bunăstare mai mare. Într-un studiu realizat în 2017, Dunbar a constatat că oamenii care mâncau frecvent cu alții aveau un nivel mai mare de satisfacție în viață și relații mai puternice. „Mâncatul declanșează sistemul de endorfine al creierului, principala bază farmacologică a relațiilor legate la primate și la oameni”, spune Dunbar. Așadar, mesele comune pot stimula producția de endorfine, având un efect similar cu activitățile fizice în grup, cum ar fi alergatul.

Un act de încredere și conexiune

Studiile asupra comportamentului social subliniază, de asemenea, efectele pozitive ale mâncatului împreună. Potrivit cercetărilor realizate de Cynthia Graeber și Nicola Twiley pentru podcastul „Gastropod”, atunci când oamenii împărtășesc aceleași gusturi alimentare, devin mai încrezători unii în alții. Ayelet Fishbach de la Universitatea din Chicago a descoperit că, într-o simulare de investiții, cei care mâncaseră aceleași bomboane aveau o tendință mai mare de a da bani unei persoane în care aveau încredere.

Mesele comune pot fi și provocatoare

Totuși, nu toate mesele comune sunt pozitive. Pot exista situații în care mesele de familie sau evenimentele sociale pot deveni o sursă de tensiuni, de la conflicte despre greutate sau decizii alimentare. „Este un loc pentru control și dominație”, explică Neuman. De exemplu, mesele în care cineva critică constant alegerile alimentare ale celorlalți pot duce la un sentiment de disconfort și la scăderea bunăstării.

Mai mult, în cercetările sale printre seniorii din Suedia, Neuman a descoperit că mulți dintre aceștia nu simt o pierdere acută atunci când mănâncă singuri, chiar dacă le place să mănânce în compania altora. „Dacă ești o persoană care mănâncă frecvent cu alții, atunci, din când în când, ar fi bine să stai singur și să citești”, adaugă Neuman.