De ce este dăunător plasticul și cum putem limita folosirea acestui material. Recomandările specialiștilor

„Plasticul este un material care a ajutat omenirea să progreseze, prin reducerea costurilor, dar și a cererii pentru alte materii, precum metalele”, declară, pentru Adevărul, Mihail Tănase, specialist comunicare la Harta Reciclării. Cu toate acestea, utilizarea din ce în ce mai frecventă a acestui material, mai ales sub forma ambalajelor de unică folosință, a dus la o creștere alarmantă a riscurilor pe care le poate genera atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea umană.

Potrivit acestuia, pericolele legate de modul în care plasticul afectează sănătatea umană sunt în continuare evaluate. „Există o listă tot mai mare de substanțe și aditivi folosiți pentru producerea diferitelor tipuri de plastic interzise de organismele de reglementare și control din mai multe țări de pe glob. Un exemplu este interzicerea folosirii substanțelor polifluoralchilice (PFAS) în Uniunea Europeană”, mai spune el.

450 de milioane de tone pe an. Și urmează microplasticul

Pe lângă riscurile chimice, plasticul ridică probleme grave și în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. „Anual sunt produse 450 de milioane de tone de plastic. Mare parte ajunge să fie depozitat, incinerat sau să plutească în mările și oceanele lumii,” explică Mihail Tănase. Aceste deșeuri nu dispar. Se fragmentează, se transformă în microplastic și pătrund în corpul uman, în sânge, creier sau țesuturi, așa cum arată tot mai multe studii.

Deși este apreciat pentru rezistență, în cazul ambalajelor de unică folosință acest avantaj se transformă într-un pericol pe termen lung. „Deșeurilor de ambalaje din plastic le ia, în funcție de compoziție și grosime, să se degradeze în zeci sau chiar sute de ani. În tot acest timp, plasticul se fărâmițează în cantități tot mai mici transformându-se în microplastic. Aceste microparticule au acoperit deja până și cele mai îndepărtate colțuri ale planetei. Fără să vrea, oamenii ingerează aceste particule, microplasticul fiind detectat în diferite părți ale corpului uman, sânge, creier, mușchi,” adaugă specialistul.

Plasticul reprezintă un „pericol grav, în creștere și subestimat” pentru sănătatea umană și a planetei, relevă o analiză publicată, de curând, în prestigioasa publicație medicală The Lancet. Concluzia raportului este că lumea se află într-o „criză a plasticului”, care provoacă boli și decese de la naștere până la bătrânețe și este responsabilă pentru cel puțin 1.500 de miliarde de dolari anual în daune legate de sănătate. Principalul motor al acestei crize este accelerarea masivă a producției de plastic, care a crescut de peste 200 de ori din 1950 și urmează să se tripleze aproape din nou, ajungând la peste un miliard de tone anual până în 2060. Deși plasticul are numeroase utilizări importante, cea mai rapidă creștere s-a înregistrat în cazul produselor de unică folosință, precum sticlele pentru băuturi și ambalajele pentru fast-food.

Ca urmare, poluarea cu plastic a explodat, ajungând la 8 miliarde de tone care poluează întreaga planetă, se arată în raport, de la vârful Everestului până în cele mai adânci șanțuri oceanice. Mai puțin de 10% din plastic este reciclat.

Analiza a fost lansată înaintea celei de-a șasea și, probabil, ultimei runde de negocieri între țări pentru încheierea unui tratat global, obligatoriu din punct de vedere juridic, privind plasticul. Discuțiile au fost afectate de un dezacord amplu între peste 100 de țări care susțin plafonarea producției de plastic și statele petroliere, precum Arabia Saudită, care se opun acestei măsuri. The Guardian a dezvăluit recent, într-un reportaj, cum statele petroliere și lobby-iștii industriei plasticului subminează negocierile. „Știm deja foarte multe despre gama și gravitatea impactului poluării cu plastic asupra sănătății și mediului”, a declarat profesorul Philip Landrigan, pediatru și epidemiolog la Boston College (SUA), autorul principal al noului raport. El a spus că este esențial ca tratatul privind plasticul să includă măsuri pentru protejarea sănătății umane și a planetei.

„Impactul cade cel mai greu asupra populațiilor vulnerabile, în special asupra sugarilor și copiilor”, a adăugat el. „Aceste efecte duc la costuri economice uriașe pentru societate. Avem datoria să acționăm.”

Potrivit sursei citate, reprezentanți ai companiilor au fost acuzați că hărțuiesc cercetători, filmează ecranele participanților în timpul negocierilor și influențează agenda prin acces privilegiat la întâlniri și documente. De pildă, Bethanie Carney Almroth, cercetătoare în cadrul Universității din Göteborg, spune că a fost intimidată în repetate rânduri în timpul conferințelor ONU. A fost nevoită să-și protejeze telefonul și laptopul împotriva tentativelor de supraveghere venite din partea unor reprezentanți ai industriei, care încercau să filmeze ecranele delegaților în timpul negocierilor. La runda precedentă de negocieri, desfășurată în Busan, au participat 220 reprezentanți ai industriei petrochimice, de peste trei ori mai mulți decât oamenii de știință independenți.

Plasticul ucide. Și costă trilioane

Un studiu al Universității New York, citat de Reuters, arată că substanțele toxice din plastic contribuie la peste 356.000 de decese anual. Cele mai afectate regiuni sunt Orientul Mijlociu și Asia de Sud, urmate de Asia de Est și Pacific. Doar un singur compus, DEHP, utilizat pentru înmuierea plasticului, a fost responsabil pentru sute de mii de decese. În rândul persoanelor între 55 și 64 de ani, 13,5% dintre decesele cardiovasculare sunt deja asociate cu expunerea la compuși toxici din plastic.

Impactul economic este, de asemenea, uriaș: între 510 miliarde și 3,74 trilioane de dolari pierduți anual la nivel global, în costuri de sănătate și efecte sociale. Industria plasticului, evaluată la 524 de miliarde de dolari în 2024, este pusă sub semnul întrebării chiar de cercetători, care susțin că bilanțul său net este negativ.

Arabia Saudită, care controlează gigantul petrochimic SABIC prin compania națională Aramco, s-a opus constant impunerii unui plafon asupra producției de plastic, mai scrie The Guardian. Oficialii ONU au fost acuzați de lipsă de transparență, iar directoarea executivă UNEP, Inger Andersen, a fost criticată de peste o sută de organizații de mediu pentru atitudinea ambiguă față de măsurile restrictive. Într-o scrisoare adresată secretarului general al ONU, organizațiile și-au exprimat temerea că Andersen și-a depășit rolul de facilitator și că a influențat direct discuțiile în favoarea statelor petroliere. Deși a declarat public că va asculta toate părțile, inclusiv statele cu ambiții mari de reglementare, a fost acuzată că a pus presiune pe aceste țări pentru a renunța la cererea de plafonare a producției de plastic.

Statele petroliere și industria plasticului susțin că accentul ar trebui pus pe reciclare, nu pe reducerea producției. Dar, spre deosebire de hârtie, sticlă, oțel sau aluminiu, plasticul, din cauza compoziției sale chimice complexe, nu poate fi reciclat eficient. Raportul citat anterior, mai spune: „Este clar că lumea nu poate ieși din criza plasticului doar prin reciclare.”

Peste 98% din plastic este fabricat din petrol, gaze și cărbune. Procesul de producție, intens din punct de vedere energetic, agravează criza climatică, generând echivalentul a 2 miliarde de tone de CO₂ anual, mai mult decât emisiile Rusiei, al patrulea cel mai mare poluator din lume. Producția de plastic generează și poluare atmosferică, iar mai mult de jumătate din deșeurile din plastic necolectate corespunzător sunt arse în aer liber, ceea ce înrăutățește calitatea aerului, se mai menționează în raport.

Peste 16.000 de substanțe chimice sunt utilizate în fabricarea plasticului, inclusiv coloranți, umpluturi, agenți ignifugi și stabilizatori. Multe dintre acestea sunt asociate cu efecte asupra sănătății în toate etapele vieții umane, însă nu există transparență cu privire la prezența acestor substanțe în produsele din plastic.

În opinia cercetătorilor, fetușii, sugarii și copiii mici sunt extrem de vulnerabili la efectele nocive ale plasticului. Expunerea femeilor însărcinate la substanțele din plastic este asociată cu un risc crescut de avort spontan, nașteri premature sau moarte fetală, malformații, dezvoltare pulmonară deficitară, cancer infantil și probleme de fertilitate mai târziu în viață.

Deșeurile din plastic se descompun adesea în micro- și nano-plastice care pătrund în corpul uman prin apă, alimente sau respirație. Aceste particule au fost găsite în sânge, creier, lapte matern, placentă, spermă și măduvă osoasă. Impactul lor asupra sănătății este încă în mare parte necunoscut, dar au fost asociate cu accidente vasculare cerebrale și infarct. Cercetătorii spun că este nevoie de o abordare precaută.

Deși este perceput ca un material ieftin, cercetătorii susțin că plasticul devine costisitor atunci când sunt luate în calcul daunele asupra sănătății. De exemplu, o estimare a pagubelor produse de doar trei substanțe chimice din plastic - PBDE, BPA și DEHP - în 38 de țări a indicat un cost de 1.500 de miliarde de dolari anual.

Ce putem schimba în România

În România, organizațiile de mediu subliniază că reciclarea nu mai este suficientă. Mihail Tănase atrage atenția asupra limitelor tehnologice: multe tipuri de ambalaje nu pot fi reciclate deloc. Unele ajung la groapa de gunoi, altele sunt arse în incineratoare care, dacă nu sunt perfect echipate, emit substanțe periculoase.  

La nivelul inițiativei Harta Reciclării, colectarea separată și reciclarea sunt promovate ca instrumente esențiale în combaterea deșeurilor, însă nu sunt soluții universale. „Acestea nu sunt însă cele mai bune soluții pentru orice tip de deșeuri. În cazul plasticului, există multe tipuri de ambalaje, mai ales dintre cele folosite în industria alimentară, care nu se reciclează și care ajung să fie depozitate sau incinerate. De altfel, plasticul incinerat este foarte periculos pentru sănătatea umană dacă nu se întâmplă sub control strict, în incineratoare cu sisteme de filtrare corespunzătoare”, opinează el.

Mihail Tănase subliniază că, dincolo de reciclare, un pas esențial este reducerea consumului de plastic. „Mai importantă decât reciclarea este reducerea achiziției de produse și ambalaje din plastic care se reciclează greu sau deloc. Articole precum ambalajele de alimente și băuturi sau hainele realizate din fire textile sintetice se transformă rapid în deșeuri și ajung în cele din urmă să polueze mediul.” Alternativa constă în reutilizare, un gest simplu cu efecte pe termen lung. „Reutilizarea ambalajelor este o altă modalitate prin care poate fi combătută invazia plasticului în viața de zi cu zi. Sacoșe textile, recipiente din sticlă sau metal, hârtia pot reprezenta alternative la produsele ambalate în plastic de unică folosință”, completează acesta.

Cercetătorii cer măsuri clare: interzicerea compușilor toxici folosiți în plastic, testarea independentă a tuturor materialelor destinate contactului cu alimentele și trasabilitate completă pentru produsele importate. În lipsa unor reglementări ferme, plasticul nu va rămâne doar în natură, ci și în organismul nostru.

Geneva ar putea fi ultimul loc unde se mai poate lua o decizie reală. Nu este vorba doar despre plastic, ci despre cine decide cât valorează viața umană în fața profitului.