Datini si obiceiuri romanesti de Sfintele Pasti

* In comuna Mioveni, judetul Arges, pe masa festiva de Pasti se asaza un ghiveci cu grau incoltit, simbol al belsugului. Ca o nota de originalitate, graul este pus la incoltit in gaoace de ou, in care

* In comuna Mioveni, judetul Arges, pe masa festiva de Pasti se asaza un ghiveci cu grau incoltit, simbol al belsugului. Ca o nota de originalitate, graul este pus la incoltit in gaoace de ou, in care s-a pus pamant. Acest "vas" in care incolteste graul este pictat de fiecare gospodina dupa obiceiul casei. * In judetul Cluj (Campia Turzii), la intoarcerea de la slujba Invierii fiecare credincios primeste de la preot o "lingurita de Pasti", paine sfintita cu vin. Dupa acest ritual, toata familia ciocneste oua rosii, mananca si coliva pregatita pentru cei raposati, apoi se gusta pasca umpluta cu branza dulce, nelipsitul drob cu ridichi si snitele de miel. Pentru masa de pranz, gospodina pregateste supa de gaina sau din capatana de miel. Bineinteles, toata casa este curata si impodobita cu flori. Fetele de masa sunt adecvate sarbatorii cu decoratiuni pascale. * In judetul Suceava, satul Ulma, se practica obiceiurile moldovenilor si ucrainenilor. La slujba de Inviere, satenii merg la biserica sa primeasca lumina. Ei duc un cos plin de bucate pentru ca preotul sa le sfinteasca. In cos sunt asezate colacul pascal, baba (un pandispan impanat cu stafide), oua rosii, branzeturi, mezeluri si salata de sfecla rosie. In "cosarca" sunt asezate si pachetele pregatite pentru saraci. * In judetul Dolj, localitatea Unirea, prepararea bucatelor se face intr-o anumita ordine. In Vinerea Mare, satenii vopsesc si incondeiaza ouale - doar in culoarea rosie. La biserica, in noaptea Invierii, satenii se duc imbracati cel putin cu o haina noua. Cand se spune "Hristos a inviat!", fiecare credincios rupe cateva fire de iarba din curtea bisericii pe care le duce acasa. Iarba se pune langa vasul in care au fost inrosite ouale si fiecare membru al familiei se "priveste" in aceasta apa. Ei cred ca prin implinirea acestui ritual toti vor fi sanatosi si veseli tot anul. * In Valea Bargaului, obiceiul "udatorilor" are un farmec aparte. A doua zi de Pasti sunt asteptati cu drag udatorii. Obiceiul il practica barbatii tineri, dar si cei insurati. Drept rasplata pentru udatul "florilor", adica al fetelor si femeilor din casa vizitata, toti udatorii primesc oua rosii, vin si bucate specifice sarbatorii - tuica de secara fiarta, supa dulce cu taitei de casa, pasca umpluta cu branza iute de oi, cozonac cu nuca si prajituri. * La Piatra Neamt, credinciosii obisnuiesc ca in Vinerea Mare sa nu pregateasca cozonacul si nici friptura. Ei cred, din mosi-stramosi, ca in Vinerea Neagra gospodina este bine sa nu puna mana pe carne si coca. * In schimb, in judetul Botosani (comuna Vorona), in Vinerea Mare se pregatesc toate bucatele. La slujba de Inviere se duce la biserica gazda (barbatul), insotit de copii, cu cosul cu bucate pentru sfintit. In cos, alaturi de ouale rosii, de tamaie, sunca si dulciuri se pune si ulei pentru mir, alaturi de sare si fire de busuioc. Sarea se pune apoi in bucatele animalelor pentru ca ele sa fie aparate de boli. La intoarcerea de la slujba, gospodina ii asteapta cu masa pusa. In fata mesei se pune un lighean nou in care sunt asezate un ou rosu, un banut de argint, un fir de busuioc. Peste acestea se toarna apa curata din fantana, adusa la miezul noptii. Fiecare membru al familiei isi "limpezeste" fata cu oul, banutul si busuiocul, adica isi mangaie obrazul cu aceste lucruri pentru a fi sanatos ca oul, cautat ca banul si iubit ca busuiocul. * In judetul Ilfov si in Bucuresti, gospodinele pregatesc din aluat de cozonac closca cu pui si colacul de Pasti. Ele spun ca de cate ori au pus pe masa de Pasti aceste bucate au avut spor si noroc pana la urmatorul Paste.