Datele personale ale românilor, neprotejate

Informaţiile despre pacienţi nu se mai regăsesc doar în fişele doctorilor, ci au ajuns şi în mediul online, după ce dosarul electronic a început să funcţioneze fără ca medicii sau bolnavii să fie anunţaţi.

Istoricul medical al multor români este la îndemna oricui. Cel puţin aşa susţin medicii de familie şi pacienţii care atrag atenţia că reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), presaţi de timp şi de perspectiva de a pierde o finanţare de 18 milioane de euro, s-au grăbit să implementeze dosarul electronic al pacientului.

Şi asta fără ştirea medicilor care, mai mult, nici nu ştiu cum funcţionează sistemul despre care susţin că, cel puţin în acest moment, nu este securizat.

„A fost introdus fără ştirea noastră. Eu am obligaţia să păstrez confidenţialitatea datelor, însă nu îmi mai asum acest lucru din moment ce datele bolnavului nu sunt doar la mine. Ca principiu, nu este în ordine ca asiguratorul să deţină toate datele medicale ale naţiunii. Mai grav e că deocamdată nu ştim cum se lucrează şi cum se asigură securitatea datelor”, a explicat doctorul Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).

Pe de altă parte, conducerea CNAS arată că dosarul electronic al pacientului este în testări, deoarece în scurt timp va fi funcţional. Astfel, arată oficialii, au fost iniţiate  130.000 de documente online şi nu mai puţin de 3.000 de medici şi 50 de spitale au testat deja dosarul.

Sistemul încalcă drepturile pacientului

În ciuda scepticismului medicilor de familie, reprezentanţii CNAS subliniază că în sistemul informatic datele medicale sunt păstrate „în deplină siguranţă şi confidenţialitate”.  Nu de aceeaşi părere este Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), care spune că atât dosarul electronic, cât şi cardul naţional de sănătate reprezintă încălcări ale drepturilor pacientului.

„A introduce date într-un sistem care nu ştim cum funcţionează este un lucru foarte grav, cu atât mai mult cu cât datele medicale pot deveni accesibile nu doar instituţiior publice, ci şi celor private. Spre exemplu, un angajator poate să refuze un om care suferă de o anumită boală, iar acesta din urmă să ajungă victima discriminării. Instituţiile de stat pot utiliza informaţiile cu scopul de a  şantaja pe cineva, iar companiile farmaceutice pot veni cu produse noi pe piaţă, făcând concurenţă neloială“, a completat profesorul Astărăstoae.

Bolnavii ar putea fi discriminaţi

În opinia acestuia, doar două state din Uniunea Europeană au astfel de sisteme electronice.  „Acolo, discuţiile sunt încă aprinse. Este periculos ca dosarul şi cardul să funcţioneze, iar pacientul este singurul care îşi poate da acordul pentru ca datele sale să fie introduse online”, a mai spus medicul.

Nici reprezentanţii pacienţilor nu sunt de acord ca toţi medicii care accesează sistemul informatic să aibă acces la informaţiile referitoare la starea lor de sănătate. „Eu vreau ca doar medicul meu de familie să aibă acces la date şi doctorul la care mă trimite mai departe, căruia să îi dea autorizare la date. Nu ar fi normal ca după CNP, de exemplu, cineva să poată consulta informaţiile despre un bolnav”, a spus şi Vasile Barbu, şeful Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP).

Ce este dosarul electronic?

Potrivit proiectului, fiecare persoană va avea propriul dosar de sănătate care ar trebui să contribuie la creşterea calităţii actului medical. Practic, pacienţii nu vor mai fi nevoiţi să se prezinte la medic cu un teanc de documente şi să explice acestuia istoricul lor medical, întrucât toate datele vor fi disponibile în sistemul DES, respectiv trimiteri, reţete, consultaţii medicale, diagnostice, spitalizări, antecedente şi alte informaţii.

Conţinutul dosarului electronic şi modul de acces la acesta au fost discutate şi agreate de o comisie formată din reprezentanţi ai medicilor de familie, spitalelor, pacienţilor, Ministerului Sănătăţii şi CNAS.