Cum zicem "sănătate" în ungureşte

>> Spiritul comunitar şi responsabilitatea faţă de ceilalţi coboară către zero . Nu ar trebui să trecem uşor peste faptul că tot mai multe femei din vestul României aleg să meargă în

>> Spiritul comunitar şi responsabilitatea faţă de ceilalţi coboară către zero .

Nu ar trebui să trecem uşor peste faptul că tot mai multe femei din vestul României aleg să meargă în Ungaria vecină pentru a naşte în condiţii mai bune şi mai sigure. În ediţia noastră de ieri aţi putut citi mărturisirile femeilor care au ales spitalele ungare. Şi aţi putut afla că nu decalajul în ce priveşte dotarea spitalelor este marea problemă, cât profesionalismul cadrelor şi, mai presus de toate, nivelul de umanitate al multora dintre acestea.

Ne tot lăudăm noi, românii, că avem în vocabular cuvântul "omenie". Dar trăim într-o societate cum nu se poate mai individualistă. Călcarea pe gât a celui mai slab şi jecmănirea celui aflat cu spatele la zid sunt reguli de supravieţuire aplicate de sus şi până jos. Spiritul comunitar şi responsabilitatea faţă de ceilalţi coboară către zero. Când toate acestea se decontează în sistemul medical, apar drame care cel mai adesea puteau fi evitate doar cu un pic de umanitate.

Pe de altă parte, dacă este să vorbim strict despre cifre, vedem cât de prost este sistemul nostru. Să socotim la rece: avem un număr însemnat de familii dispuse să plătească în plus pentru a beneficia de o calitate mai bună a serviciilor de ocrotire a sănătăţii. Vor condiţii, dar, mai cu seamă, profesionalism şi respect. Sumele pe care este dispus să le plătească pacientul român cu nivel de venituri puţin peste medie sunt echivalente cu plăţile "ascunse" din sistemul nostru medical.

Deocamdată, oferta vine din Ungaria vecină, dar cât timp există cerere, se vor găsi şi în România întreprinzători care să atace această piaţă. Cu personal medical românesc sau adus din alte părţi, din moment ce asistăm la o adevărată hemoragie a cadrelor sanitare autohtone spre vestul Europei.

Oferta românească deja există, doar că ea se adresează mai curând segmentului de clienţi cu venituri mari. Dar lucrurile se vor regla - şi oricum, peste puţin timp, nu va mai exista frontieră cu Ungaria. Iar la Szeged nu va mai fi "în străinătate", ci "la noi, în Europa".

Aşa că avem multe de învăţat cu toţii din povestea mamelor care pleacă să nască în Ungaria. În primul rând, că va exista întotdeauna o ofertă alternativă la lipsa de profesionalism şi de umanism - şi tot mai mulţi oameni se vor orienta spre ea, chiar dacă vor fi nevoiţi la ceva sacrificii financiare. În al doilea rând, că ocrotirea medicală gratuită e un mit şi că, în realitate, ar trebui ca fiecare dintre noi să ne gândim încotro ne îndreptăm banii, fie că e vorba de asigurări, fie de plăţi directe - dar legale.

P.S.: În ungureşte, la sănătate se spune "egeszseg". S-ar putea să avem nevoie să ştim asta, cel puţin o perioadă.