Cum să-ți menții echilibrul psihic într-o societate care trăiește în viteză. Sfatul unui psiholog
0Societatea în care trăim pune tot mai multă presiune pe indivizi, de la copii până la adulți. Copiii sunt presați să fie cei mai buni, să ia lecții de muzică, să facă sport, să facă performanță în toate domeniile. Adulții, să exceleze la muncă, să câștige bine, iar dacă sunt femei, să și arate bine.
Practic, trăim într-o societate care funcționează „pe repede-înainte” și dacă încercăm să ne opunem, pierdem ritmul. Astfel, singura soluție este să ne adaptăm.
Dar acest ritm de viață nu este pentru toată lumea. Unele persoane pur și simplu nu se pot adapta la această viteză. Psihoterapeutul Cecilia Ardusătan explică cum să încercăm să facem față și face o serie de recomandări.
„Reguli” pentru a te adapta mai ușor
Nu e adult să nu se plângă de lipsa timpului. Însă cu greu putem face față noianului de sarcini zilnice pe care trebuie să le îndeplinim. „Este esențial să-ți stabilești priorități și să-ți gestionezi mai bine timpul. Timpul trebuie prețuit. Nu e gratuit!”, spune ea.
De asemenea, foarte multă lume se plânge că nu doarme bine, nu se odihnește destul. Dar, spune psihoterapeutul, și aici trebuie să intervenim. „Fii atent ce este cu adevărat important pentru tine și nu neglija odihna. Dacă vrei să fii sănătos psihic, odihna e prioritară”, mai arată ea.
Lipsa timpului și stresul zilnic ne face să ne îndepărtăm, uneori, chiar și de propria familie, nu doar de prieteni. Și aici avem „de lucrat”, în special în alegerea oamenilor din jurul nostru. „Cultivă relații sociale sănătoase. Interacțiunea și sprijinul social pot fi scut împotriva stresului”, mai spune ea.
Răbdarea, secretul unei vieți liniștite
În stresul cu care ne luptăm zilnic este un lucru care este ultimul pe lista noastră. Acela este răbdarea. Dar psihoterapeutul spune că e necesar să facem eforturi pentru a o cultiva, pentru că asta ne va ajuta să fim mai puțin stresați.
În plus, mai trebuie să scăpăm de acel „balast”, reminiscență din epoca trecută, când cea mai mare grijă a noastră era „ce-o să zică lumea”.
„Ce avem noi de învățat este că rușinea ce ne-a fost inoculată trebuie extirpată. <Ce-o să zică lumea? Dacă mă fac de rușine? Ai văzut cum umblă asta?> Astea nu se pot asocia cu un bun creștin, pentru că ne ținem tare de faptul că suntem religioși. <Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți> zice Carte Sfântă! Încercați asta. Iubește-ți aproapele. Atâta timp cât nu-ți afectează viața, nu văd care-i treaba ta ce face celălalt”, mai arată ea.
Acceptarea apropaelui și acceptarea de sine
„Deci, în ciuda timpului limitat, creează relații sănătoase și practică acceptarea aproapelui care, de altfel, vine din acceptarea de sine. Fă sport, plimbări lungi, mănâncă mai sănătos, gândește mai pozitiv, fii recunoscător pentru ceea ce ai, acordă-ți timp pentru activități relaxante”, concluzionează psihoterapeutul.
De altfel, ea mai menționează că trebuie să ne adaptăm la acest ritm de viață, pentru a reuși să facem față tuturor solicitărilor. „Dezvoltarea capacității de adaptare necesită învățarea flexibilității mentale, abilitatea de a te obișnui cu situații noi și gestionarea problemelor și emoțiilor în procesul acestor schimbări. Fiind deschis la nou, vezi oportunitățile. În plus, învățarea continuă și adaptarea inclusiv la tehnologie, te ajută în carieră, îți îmbunătățesc abilitățile într-o lume în continuă schimbare”, mai precizează psihoterapeutul.