Cum funcţionează codurile de culori după care sunt clasificate urgenţele în spitale

În unităţile de primiri urgenţe funcţionează cinci coduri de culoare după care sunt clasificate urgenţele, timpii de aşteptare fiind determinaţi de analizele, consulturile medicilor din spital şi investigaţiile suplimentare cerute, se arată într-un mesaj transmis de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU).

Potrivit unui infografic publicat pe pagina oficială de Facebook a instituţiei, chiar dacă un pacient vine pe propriile picioare sau este adus de ambulanţă, el trece prin triajul de la UPU, care clasifică în cinci coduri starea sa de sănătate:

- Codul roşu - pacient critic, risc vital
- Cod galben - risc de agravare
- Cod verde - urgent
- Cod albastru - nonurgent
- Cod alb - nonurgent

Astfel, primii pacienţi care sunt preluaţi, indiferent de cât de mult a aşteptat cineva, sunt cei al căror risc vital este imediat, risc evaluat în triaj, cât şi pacienţii pentru care există un risc de agravare rapidă. Infografia DSU arată că în UPU, pe lângă consultaţie, pacientului i se fac şi analize dar şi investigaţii imagistice.

Timpul petrecut de pacient în unitatea de primiri urgenţe se poate prelungi pe motiv că aşteaptă analizele sau consultul unui alt medic din spital, dacă este nevoie. Ulterior, în urma tratamentului decizia medicală este de ţinere sub observaţie, externare, transfer sau internare, se mai arată în infografic.

Motivele pentru care sunt supraaglomerate spitalele

Medicul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a explicat pentru „Adevărul” că UPU-urile sunt arhipline şi pentru că acestea sunt singurele unde medicii sunt prezenţi 24 din 24. Deşi centrele de permanenţă există, nu toate funcţionează bine, spune oficialul.

„Aglomerarea vine din mai multe motive: când sunt viroze, gripe, atunci aglomerarea este la maxim, mai ales la copii. Când suntem într-o perioadă obişnuită, aglomerarea este pe anumite ore şi se vede. Cei care nu pot să ajungă la medicul de familie, vin direct la spital. Toate UPU-urile au ajuns la un grad de aglomerare. Un alt motiv e faptul că sunt UPU-uri care au spaţii improprii ce nu pot fi folosite. Spaţiile în multe spitale din ţară sunt vechi, neadaptate activităţii unităţilor”, a declarat Raed Arafat.

Arafat: „Am pierdut foarte mulţi medici urgentişti”

Potrivit acestuia, nemulţumirile legate de aşteptare sunt chiar a celor care nu reprezintă urgenţe majore.„Se aşteaptă să fie văzuţi în foarte scurt timp numai că e imposibil pentru că acolo se triază, prioritate au cazurile grave şi cei care sunt mai puţin grav, sunt consultaţi, dar îi vede medicul de la UPU după o întârziere. Din cauza asta avem un triaj după cinci nivele, exact cum este în restul lumii, e un mecanism de triaj şi de evaluare existent în toată lumea modern şi el prevede cinci categorii - de la roşu la alb, cu cât cazul este spre alb, asta înseamnă că poate să aştepte mai mult”, a completat urgentistul, arătând că o soluţie adoptată de alte ţări, precum Marea Britanie, a fost creşterea bugetului şi angajarea de personal suplimentar în unităţile de primiri urgenţe, pentru a reduce timpii de aşteptare.

O problemă pe care o întâmpină România e şi aceea că medicii urgentişti formaţi în ţară au preferat să plece din sistem şi să profeseze în străinătate. „Noi am pierdut foarte mulţi medici, avem câteva sute de medici urgentişti care lucrează afară. Ne este greu să creştem numărul medicilor în UPU pentru că se pregătesc, termină şi pleacă în străinătate”, a conchis Raed Arafat.