Cum explică CEDO decizia de a nu admite acțiunea lui Călin Georgescu de reluare a turului 2: „Nu are de-a face cu apartenența României la UE”

Călin Georgescu a pierdut definitiv, pe 6 martie, procesul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Tribunalul internațional a răspuns la întrebările privind respingerea acestei solicitări.

CEDO a respins solicitarea lui Călin Georgescu de a obliga statul român să organizeze turul doi al alegerilor prezidențiale. Curtea a considerat cererea „inadmisibilă”, iar decizia a fost luată în unanimitate.

Printr-o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A), CEDO a dat toate detaliile în cazul lui Călin Georgescu.

„Întrebare: A anulat Curtea Europeană alegerile din România?

Răspuns: Nu. Curtea Constituțională a României a fost cea care a decis să anuleze alegerile prezidențiale deoarece a constatat că au existat nereguli la vot care au ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea alegerilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a judecat corectitudinea alegerilor sau decizia de anulare.

Întrebare: Așadar, cum a ajuns acest caz la Curtea Europeană?

Răspuns: Călin Georgescu, un candidat la alegerile prezidențiale din România din 2024, a sesizat Curtea. El s-a plâns în temeiul articolului 3 Protocolul 1 la Convenție (dreptul la alegeri libere) că decizia Curții Constituționale a României de a anula alegerile prezidențiale a fost nedreaptă față de el.

Curtea Europeană nu a fost nici de acord, nici în dezacord cu Curtea Constituțională

Întrebare: Curtea Europeană a fost de acord cu decizia Curții Constituționale?

Răspuns: Curtea Europeană nu a fost nici de acord, nici în dezacord cu Curtea Constituțională. Curtea Europeană a constatat că Parlamentul României este singura autoritate legislativă din țară, nu Președinția; prin urmare, dreptul la alegeri libere pentru alegerea legislativului, astfel cum garantat de Convenția Europeană, nu se aplica în acest caz.

Întrebare: Ce spune dreptul la alegeri libere?

Răspuns: Articolul 3 din Protocolul nr. 1 (dreptul la alegeri libere) prevede că statele trebuie „să asigure libera exprimare a opiniei poporului în alegerea legislativului”. Ca atare, se aplică numai alegerilor pentru un legislativ, nu și la alegerile prezidențiale.

Întrebare: Dar cum rămâne cu toate celelalte plângeri formulate de domnul Georgescu?

Răspuns: Curtea a examinat toate argumentele domnului Georgescu. Acesta se plânge în temeiul articolelor 6 și 13 că nu a avut parte de un proces echitabil. Dar cauza sa nu se referea la un proces, astfel că această plângere era inadmisibilă deoarece nu era relevantă pentru fapte.

Întrebare: Și cum rămâne cu argumentele sale conform cărora decizia Curții Constituționale a subminat libertatea de a participa la procesul democratic, în special libertatea de asociere politică?

Răspuns: Dl Georgescu nu a prezentat niciun argument de fapt și de drept în sprijinul plângerilor sale, astfel încât nu a furnizat Curții niciun element pe care să îl ia în considerare.

Întrebare: Este aceasta o decizie cu totul excepțională?

Răspuns: Nu. Această decizie este în deplină concordanță cu deciziile anterioare ale Curții.

Întrebare: Această decizie poate fi atacată cu recurs?

Răspuns: Nu, deciziile de inadmisibilitate sunt definitive.

Întrebare: Cine poate introduce o cerere în fața Curții Europene?

Răspuns: Orice persoană fizică, inclusiv cetățenii statelor membre, precum dl Georgescu, poate depune o cerere la Curtea Europeană dacă consideră că un stat i-a încălcat drepturile protejate de Convenție sau de Protocoalele sale.

Întrebare: Această cauză are legătură cu Uniunea Europeană?

Răspuns: Nu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este afiliată la Uniunea Europeană, iar cauza nu are nimic de-a face cu apartenența României la UE”, a transmis CEDO, într-un comunicat de presă.