Cum au ajuns românii să creadă despre romi că răspândesc noul coronavirus: TV, Facebook şi vocea străzii

Romii şi imigranţii sunt două grupuri în care românii au cea mai mică încredere, iar 40% din români au o părere, în general, proastă despre romi. În contextul pandemiei de coronavirus, 1 din 10 români consideră că romii sunt principalul grup responsabil pentru răspândirea SARS-Cov-2. Cei mai mulţi români şi-au format opinia despre romi de la televizor, de pe stradă sau de pe Facebook, dar puţini ştiu cu ce dificultăţi se confruntă aceştia.

Unul din cinci români a conştientizat existenţa discursului negativ la adresa romilor din perioada pandemiei de Coronavirus. Românii au remarcat acest discurs negativ în special la televizor (52%) şi pe stradă (47%). Reţelele de socializare şi alte site-uri de pe internet ocupă locul al 3-lea în mediul de transmitere a discursului negativ la adresa romilor.

Realitatea este că mulţi dintre romi se confruntă cu mari dificultăţi, de ordin financiar, social şi educational, aspecte pe care societatea le ignoră.

Statistica relevă că două treimi dintre români consideră romii periculoşi, în timp ce 7 din 10 români nu au încredere în romi.

Datele fac parte din studiul „Percepţia asupra romilor – între discriminare şi prea multe drepturi”, realizat de Fundaţia Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, în parteneriat cu Ambasada Gemaniei şi Ambasada Olandei.

„Extrapolând, putem spune că romii sunt asociaţi cu imigranţii, consideraţi ca nefăcând parte din cetăţenii acestei ţări. Totuşi, încrederea în romi nu a fost influenţată de discursurile din perioada pandemiei de coronavirus, ele fiind la acelaşi nivel de neîncredere şi în 2019. 40% din români au o părere, în general, proastă şi foarte proastă despre romi. În mentalul colectiv, romii sunt (în ordinea cuvintelor pentru a-i descrie): hoţi/ furturi, necinste/neîncredere, înşelătorie/ şmecherie/ minciună/ profitori, răutate, needucaţi/ inculţi, ţigani, leneşi/ puturoşi”, se arată în concluziile studiului.

Unul din zece români consideră că romii sunt principalul grup responsabil pentru răspândirea noului coronavirus în România. „Cu toate acestea, romii se află abia pe locul al 3-lea între grupurile considerate responsabile, după diaspora (32%) şi imigranţi (19%)”, potrivit sursei citate.

Datele au relevat că jumătate dintre români consideră ca modalitatea în care autorităţile au folosit forţa în timpul stării de urgenţă a fost potrivită, în timp ce 25% consideră că aceasta a fost prea slabă. 

„Se identifica o corelare puternică între persoanele care consideră intervenţia autorităţilor slabă şi cele care nu au încredere în romi”, se arată în studiu.

Unul din cinci români a conştientizat existenţa discursului negativ la adresa romilor din perioada pandemiei de Coronavirus. Românii au remarcat acest discurs negativ în special la televizor (52%) şi pe stradă (47%).

Reţelele de socializare şi alte site-uri de pe internet ocupă locul al 3-lea în mediul de transmitere a discursului negativ la adresa romilor.

În mentalul colectiv, romii sunt, în continuare, cei care fac o imagine proastă României (69%), 50% dintre români consideră că sunt prea mulţi romi în România, probabil de aceea doar 35% dintre români declară că ar accepta ca romii să locuiască în România.

Realitatea despre romi: mulţi se confruntă cu diificultăţi de tot felul

Unul dintre grupurile etnice care au întâmpinat multiple dificultăţi în perioada de izolare socială sunt romii.

Principalele dificultăţi cu care s-au confruntat:

• Financiare - 11% dintre romi nu aveau niciun venit în 2018 (comparativ cu 2% din eşantionul de români), în timp ce 24% dintre romi aveau sub 700 RON venit lunar/ gospodărie (comparativ cu 6% din eşantionul de români); 26% dintre romi au venituri ocazionale sau sezoniere (comparativ cu 3% dintre români);
• Condiţii precare de locuit – numărul de persoane care locuiesc într-o gospodărie romă este mai mare  decât în cazul unei gospodării nerome. 36% dintre romi locuiesc în gospodării cu peste 5 persoane în locuinţe cu suprafeţe mai mici, 19% dintre romi locuind în suprafeţe mai mici de 25mp2. În aceste condiţii, izolarea socială a fost o provocare pentru persoanele care nu aveau suficient spaţiu în locuinţă şi nici nu erau racordaţi la reţeaua de apă curentă (42% dintre romi) sau care aveau apă caldă în locuinţă (68%)
• Adaptare greoaie la transformările digitale – 68% dintre romi susţineau în 2018 că nu ştiu deloc sau prea puţin să folosească calculatorul, iar 37% nu aveau internet în locuinţă

Ce aspecte pozitive a relevat studiul

Chiar şi în aceste condiţii, avem şi câteva concluzii pozitive ale studiului care pot genera acţiuni viitoare coerente:

• 5 din 10 români susţin că au o părere bună sau foarte bună despre romi;
• 7 din 10 români consideră că Guvernul României ar trebui să investească în educaţie de calitate pentru a sprijini incluziunea romilor;
• 1 din 10 români susţine investiţia Guvernului în promovarea culturii rome;
• 5 din 10 români care au interacţionat cu romi au perceput experienţa ca fiind una pozitivă, şi au atitudini
• mult mai bune faţă de aceştia decât cei care declară că nu au avut nicio interacţiune;
• 5 din 10 români declară că preferă utilizarea termenului „rom”, nu pe cel de „ţigan”.