Foto Cum au ajuns creveții asiatici în Dunăre, la Galați. Experții susțin că sunt o „delicatesă”: „Putem proteja natura dacă îi tragem la tigaie, cu puțin usturoi”

O veste bună pentru iubitorii de fructe de mare. Creveții asiatici au ajuns pe Dunăre, până prin zona Galați. Crustaceul este o delicatesă pentru oameni, însă pot fi și o amenințare pentru ecosistem, susțin specialiștii.

„Avem o veste aparent bună pentru iubitorii de fructe de mare: în apele dulci ale României au apărut creveți. Unde mai pui că sunt gustoși!  Vestea este <aparent bună> pentru că specia are potențial invaziv. Se numește crevete oriental de apă dulce (Macrobrachium nipponense) și are origini asiatice”, a anunțat Rețeaua pentru Natură Urbană.

Potrivit specialiștilor, creveții au ajuns inițial din fosta Uniune Sovietică, unde a fost crescuți ca hrană pentru crapii chinezești, aclimatizați pentru acvacultură. Cu timpul, rușii și-au dat seama că și crevetele e bun de mâncat și au început să îl cultive ca atare în crescătorii. În urma unor inundații, o parte dintre acești au evadat și, treptat, specia și-a extins arealul.

În România, pe brațul Chilia al Deltei Dunării au fost identificați la finalul lui 2020 și, în prezent, pare că ar fi ajuns în amonte de Galați. Specia tolerează apele salmastre. 

Biologul Aurel Năstase, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, a povestit în cadrul podcastului Dialog pentru Natură, că creveții ar fi coborât pe Nistru până în Marea Neagră și, apoi, ar fi urcat pe Dunăre. 

Creveții asiatici de râu se înmulțesc rapid, femela putând depune până la 8 ponte într-un an.

De asemenea, creveții se înmulțesc rapid, pot transmite boli la care racii autohtoni nu au imunitate și consumă icrele unor specii de pești.

Totuși, spune biologul Aurel Năstase, creveții nu par să afecteze în mod semnificativ populațiile de pești.

Din primele constatări, partea bună este că Delta Dunării, creveții au dat peste un ecosistem complex, din care nu lipsesc pești de pradă (știuci, șalăi, somni, șamd), vidre sau păsări ihtiofage (egrete, corcodei, cormorani, etc). Toate aceste specii se hrănesc cu creveții asiatici de apă dulce, diminuându-le astfel înmulțirea excesivă.

„Pe de altă parte, creveții de apă dulce sunt gustoși și pot fi recoltați sustenabil, într-o manieră asemănătoare racilor. Unde mai pui că se și curăță mai ușor decât racii și putem proteja natura dacă îi tragem la tigaie, cu puțin usturoi…”, susțin specialiștii de la Rețeaua pentru Natură Urbană.