Culturile anului viitor, aproape compromise

Din cauza umidităţii prea reduse la sol, însămânţările de toamnă întârzie şi plantele riscă să nu reziste la îngheţul din această iarnă, avertizează specialiştii în pedologie.

Cele mai nocive efecte ale secetei din această toamnă nu se regăsesc atât în recolta pe 2011 (care este în mare parte pusă deja la adăpost), cât se vor vedea în anul agricol 2012. Dacă acum agricultorii au sacii-n căruţă, pregătirea pentru ce va fi la anul a devenit o mare problemă. Pe de-o parte, lipsa ploilor îi obligă pe cultivatori să amâne însămânţările de toamnă, iar pe de altă parte tocmai această întârziere ar putea fi fatală viitoarelor culturi. Există plante care ar trebui să fi răsărit deja, astfel ca la primele îngheţuri să aibă o anumită înălţime şi să reziste frigului, şi tocmai aceste plante - printre care se numără lucerna şi rapiţa - nici măcar nu au fost încă însămânţate, din cauza secetei.

Mai puţine furaje pentru animale

De asemenea, „pe păşunile din zonele de deal nu s-a mai putut lua a doua sau a treia coasă, astfel că în sectorul furajer vor fi pierderi ceva mai mari", a declarat pentru „Adevărul" directorul general al Institutului de Cercetări Pedologice şi Agrochimie (ICPA), dr. Mihail Dumitru. El a mai spus că doar fermierii care au echipamente adecvate şi echipe de lucru bine organizate ar putea să mai recupereze ceva, după venirea ploilor, la grâu încă nu va fi târziu în 8-9 octombrie. Până atunci... „Nu putem decât să constatăm că pentru rapiţă situaţia este extrem de proastă, practic nu se mai poate semăna fără mari riscuri. Chiar şi aşa, bine că seceta asta a venit mai târziu, altfel ar fi fost cumplit - nu aveam nici recoltă bună în 2011, nici însămânţări pentru 2012", ne-a mai declarat şeful ICPA.

Rezistă numai cine are grijă de irigaţii

Ca în fiecare an, problemele generate de secetă au scos la lumină situaţia precară a irigaţiilor, care pe lângă că sunt practic devastate, sunt şi reglementate superficial. De aceea, conducerea Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii propune Ministerului Agriculturii două variante de sprijin pentru agricultori. În primul rând, tariful energiei electrice pentru irigaţii ar trebui să fie cel minim (numit „F1" şi perceput la nivel de consum de noapte, cel mai redus din piaţă), iar în al doilea rând apa pentru irigaţii ar trebui să fie asigurată prin canale magistrale.

Până în prezent, la minister nu s-a ţinut cont de aceste propuneri, deşi „vorbim de secetă acolo unde tarifele pentru irigaţii sunt cele mai mici", ne-a declarat Viorel Nica, preşedintele Ligii. Şi el a remarcat că în această toamnă „cultura de rapiţă este compromisă, deoarece chiar dacă plouă şi răsare, aceasta nu va creşte în talie suficient de mult încât să reziste îngheţului şi să treacă de iarnă".

De asemenea, „orzul este sensibil la temperaturi de -12 grade la sol, dar numai înfrăţit - nici acesta nu a răsărit şi nu va avea timp de înfrăţire şi de călire la ger", a conchis liderul utilizatorilor de irigaţii. Reamintim că ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, nu vede nici acum că ar fi secetă în România. Iată ce declara el duminică, 2 octombrie, la Deva: „Eu n-aş vorbi încă de secetă. Dacă ne uităm statistic, agro-meteorologic, această secetă de toamnă este prezentă, frecvent, aproape în opt din zece ani, depinde doar aria de extindere. Problema apare dacă în perioada 1 octombrie - 1 aprilie nu vom avea apă".

"Dintotdeauna am avut trei izvoare care aveau debit mare. Au secat şi nu mai avem nicio sursă de apă. Dacă nu va ploua, vor fi pierderi mari.''
Nicolae Turturea crescător de păstrăvi

În Mehedinţi au secat chiar şi păstrăvăriile

Fenomenul secetei s-a declanşat, în nordul Mehedinţiului, în urmă cu două luni. De pe-o zi pe alta, izvoarele din care Păstrăvăria Baia de Aramă capta apa în bazine au secat, astfel că peştii sunt acum într-un real pericol. Dacă până acum s-a încercat doar salvarea celor mari, de ieri păstrăvii de primăvară sunt în atenţia crescătorilor.

Ultimele două bazine în care mai venea apă au secat ieri-dimineaţă. Astfel că, în acest moment, nu mai puţin de 40.000 de păstrăvi mici sunt în pericol de a fi pierduţi. „Am fost nevoiţi să deversăm păstrăvul din bazinele de creştere în canalul de evacuare al păstrăvăriei şi, cu ajutorul unui aerator, am reuşit să-l menţinem pe canal. Practic, am fost nevoiţi să-i amestecăm pe toţi, având peşti de la 50 de grame până la 600 de grame per bucată", ne-a spus administratorul Nicolae Turturea. Cristina Popescu

" Eu n-aş vorbi încă de secetă. Dacă ne uităm statistic, această secetă de toamnă este prezentă, frecvent, aproape în opt din zece ani.''
Valeriu Tabără ministrul Agriculturii