Criza climatică declanșează o criză a sănătății. Decesele cauzate de căldură, insecuritatea alimentară și bolile infecțioase, la un nivel record

Întreaga lume se confruntă în ultimii ani cu recorduri în materie de schimbări climatice, cu valuri de căldură extreme, fenomene meteorologice mortale și incendii devastatoare. 

Cel de-al nouălea raport al Lancet Countdown privind sănătatea și criza climatică arată că oamenii din întreaga lume se confruntă cu amenințări fără precedent la adresa sănătății lor din cauza schimbărilor climatice rapide.

„Bilanțul din acest an al amenințărilor iminente la adresa sănătății generate de inacțiunea climatică relevă cele mai îngrijorătoare constatări de până acum”, a avertizat dr. Marina Romanello, director executiv al Lancet Countdown la University College London, potrivit The Guardian. 

Potrivit sursei citate, anul trecut a depășit recordurile în materie de schimbări climatice, cu valuri de căldură extreme, fenomene meteorologice mortale și incendii devastatoare care au afectat oameni din întreaga lume.

„Nicio persoană sau economie de pe planetă nu este imună [la] amenințările pentru sănătate ale schimbărilor climatice. Expansiunea neîncetată a combustibililor fosili și emisiile record de gaze cu efect de seră agravează aceste efecte periculoase asupra sănătății și amenință să anuleze progresele limitate realizate până în prezent și să îndepărteze și mai mult un viitor sănătos”, explică dr. Marina Romanello. 

Schimbările climatice, risc pentru sănătate

Raportul constată că, în 2023, seceta extremă care a durat cel puțin o lună a afectat 48% din suprafața globului, în timp ce oamenii au trebuit să facă față cu 50 de zile mai multe de temperaturi periculoase pentru sănătate decât s-ar fi așteptat în absența crizei climatice.

În consecință, 151 de milioane de persoane s-au confruntat cu o insecuritate alimentară moderată sau gravă, riscând să sufere de malnutriție și alte afecțiuni ale sănătății.

Decesele cauzate de căldură în rândul persoanelor de peste 65 de ani au crescut cu 167% în 2023, comparativ cu anii 1990.

„Fără criza climatică, îmbătrânirea populației mondiale înseamnă că astfel de decese ar fi crescut, dar numai cu 65%. Temperaturile ridicate au condus, de asemenea, la o creștere record de 6% a numărului de ore de somn pierdute în 2023, față de media din perioada 1986-2005. Somnul insuficient are un efect negativ profund asupra sănătății fizice și mentale”, arată raportul.

Vremea mai caldă și mai uscată a dus la un număr mai mare de furtuni de nisip și praf, care au contribuit la o creștere cu 31% a numărului de persoane expuse la concentrații periculos de mari de particule în suspensie.

De asemene, bolile care pun viața în pericol, precum dengue, malaria și virusul West Nile, continuă să se răspândească în zone noi ca urmare a temperaturilor ridicate.

Dar, în ciuda acestui fapt, „guvernele și companiile continuă să investească în combustibili fosili, ceea ce duce la un nivel record al emisiilor de gaze cu efect de seră și la o pierdere uluitoare de arbori, reducând șansele de supraviețuire ale oamenilor din întreaga lume”, au constatat autorii.

În 2023, emisiile globale de dioxid de carbon legate de energie au atins un maxim istoric, cu 1,1% peste 2022, iar proporția combustibililor fosili în sistemul energetic mondial a crescut pentru prima dată într-un deceniu în 2021, ajungând la 80,3% din totalul energiei.

„Criza climatică este o criză a sănătății. Pe măsură ce planeta se încălzește, frecvența și intensitatea dezastrelor legate de climă cresc, fără a lăsa nicio regiune neatinsă”, a declarat  dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății.

Raportul arată clar, a adăugat el, că „schimbările climatice nu reprezintă o amenințare îndepărtată, ci un risc imediat pentru sănătate”.