Cote obligatorii de refugiaţi pentru primării. Care sunt celelalte drepturi de care vor beneficia emigranţii

Guvernul intenţionează să impună cote obligatorii de refugiaţi pentru primării prin modificarea legislaţiei. Cel puţin aşa prevede un document obţinut de profit.ro, conform căruia autorităţile locale vor fi obligate să le asigure refugiaţilor o locuinţă socială în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenilor români.

În cazul în care aceştia nu vor primi o locuinţă socială, persoana refugiată ar avea, conform documentului citat, posibilitatea de a închiria o locuinţă urmând a primi de la stat până la 50% din valoarea chiriei. Însă doar pentru un an, prevede documentul guvernamental.

Concret, Executivul intenţionează să modifice normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de Guvern numărul 44/2004, privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, în scopul sprijinirii accesului străinilor. Aceştia ar trebui să aibă acces, pe lângă locuinţe sociale, şi la servicii de asistenţă socială şi medicală dar şi la sistemul educaţional.

Cui vor fi repartizate locuinţele sociale

Potrivit profit.ro, propunerea aparţine Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi ar urma să fie finanţată de la bugetul de stat, urmând a fi implementată după o consultare cu ministerele de resort: Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei, respectiv Ministerul Sănătăţii. 

Locuinţele sociale vor fi repartizate străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România de către autorităţile administraţiei publice locale competente, pe baza criteriile de eligibilitate aplicabile cetăţenilor români. 

Un studiu recent evidenţiază că deşi primăriile au obligaţia legală de a sprijini accesul străinilor care au dobândit o formă de protecţie la educaţie, sănătate şi asistenţă socială, se remarcă o „lipsă de interes” a autorităţilor locale faţă de aceştia. 

De unde provin cei mai mulţi refugiaţi

Doar în anul 2018, peste 2.000 de persoane au solicitat acordarea protecţiei internaţionale din partea statului român, însă doar în 464 de cazuri a fost recunoscut statutul de refugiat sau a fost acordată protecţie subsidiară, mai arată sursa citată. 

În ceea ce priveşte numărul beneficiarilor unei forme de protecţie care au fost înscriţi în programele de integrare derulate de Centrele Regionale Integrate, acesta se ridică la 3.000, subliniază IGI. Potrivit sursei citate, cei mai mulţi refugiaţi provin din Siria, Irak şi Afganistan.