Controverse in jurul fortei multinationale de stabilizare din Irak

* Va fi trecuta ONU pe linie moarta? * SUA si Marea Britanie intentioneaza sa propuna in Consiliul de Securitate o rezolutie-pachet de compromis

Forta multinationala de stabilitate din Irak se naste greu, in conditiile in care exista serioase controverse daca e nevoie sau nu de un mandat din partea ONU, iar multe din tarile mai mici care s-au declarat disponibile sa participe la aceasta forta pretind sa li se asigure sprijinul financiar necesar. Aceste probleme si altele vor fi dezbatute la o reuniune a tarilor dispuse sa furnizeze trupe, care se deschide astazi la Londra. Reuniunea pare a porni sub auspicii putin favorabile, ca urmare a insistentelor neasteptate ale Poloniei, unul din statele care va contribui cu un contingent relativ important (1.500 militari), asupra necesitatii unui mandat din partea ONU. Si Spania pare a sustine acelasi lucru, ziarul "El Mundo" atragand atentia asupra riscurilor serioase pe care le-ar implica ignorarea rolului ONU, ca organizatie special abilitata pentru mentinerea pacii. Or, din cauza dezacordului din Consiliul de Securitate care a precedat declansarea interventiei in Irak, SUA si Marea Britanie se opun ca forta de stabilitate sa opereze sub egida Natiunilor Unite. O cale de iesire ar fi o asa-zisa rezolutie "pachet", pe care SUA si Marea Britanie intentioneaza sa o prezinte in Consiliul de Securitate si care sa adune sub aceeasi "caciula" o multitudine de probleme, cum ar fi ridicarea sanctiunilor economice impuse Irakului, continuarea programului "petrol contra hrana" si aprobarea administratiei irakiene interimare care ar urma sa intre in functiune peste cateva saptamani - prin acest amalgam creandu-se impresia ca ONU va avea, totusi, un rol in stabilizarea situatiei din Irak, chiar daca forta multinationala nu ar fi sub controlul sau. Ramane insa de vazut daca Franta si Rusia, ca membre permanente ale Consiliului de Securitate, isi vor da consimtamantul, intrucat, de pilda, ele leaga ridicarea sanctiunilor de o declaratie formala ca nu exista arme de distrugere in masa in Irak, ceea ce nu convine Washingtonului si Londrei, dat fiind ca o asemenea recunoastere ar arunca in aer motivatia interventiei lor militare. O complicatie suplimentara o constituie pozitia micilor tari dispuse sa contribuie cu trupe (cazul Bulgariei, Albaniei, Filipinelor s.a.m.d.), care, cum afirma Guardian, "vor sa intre in gratiile Americii, dar sunt prea sarace pentru a sustine costurile implicate". Pana si Polonia a solicitat sprijin financiar pentru acoperirea costurilor legate de stationarea contingentului sau, primind asigurari din partea lui Rumsfeld ca sumele necesare vor proveni din partea unor "donatori internationali". Cat priveste eventualitatea participarii Romaniei, deocamdata pozitia sa nu e clara.