Cinematografele româneşti, în moarte clinică

Zeci de săli de cinema din toată ţara au fost transformate, în ultimii 20 de ani, în discoteci, magazine alimentare, cluburi, săli de biliard sau cazinouri. Satu Mare, Oradea, Buzău sau Reşiţa sunt doar câteva dintre oraşele unde nu funcţionează, în prezent,  niciun cinematograf.

Cele două cinematografe existente în Satu Mare înainte de `89 au fost închise în urmă cu mulţi ani.

„În 2008, am cerut Guvernului să ne dea în administrare cinematograful Luceafărul. Lucrurile stagnează nu ştiu din ce motive. Mai mult, pentru reabilitarea lui ar fi nevoie de o sumă uriaşă. Nu putem să susţinem această investiţie, pentru că nu este prioritatea noastră“, a spus primarul Iuliu Ilyes. Cel de-al doilea cinematograf, Victoria, funcţionează în momentul de faţă ca şi discotecă.

„Acesta a fost modernizat, însă, din lipsă de spectatori, i s-a dat altă utilitate. O sală cu 300 de locuri, cu aparatură performantă, nu merită întreţinută pentru zece oameni. Toată lumea se plânge că nu are unde să urmărească un film. Însă, în perioada în care acesta a funcţionat, nimeni nu a profitat de ocazie“, a adăugat primarul Iuliu Ilyes.

Vizionare la zero grade Celsius

Cu ani în urmă, băimărenii stăteau zeci de minute la coadă pentru a-şi cumpăra un bilet la unul dintre cele patru cinematografe din oraş. Astăzi a supravieţuit doar unul, Dacia, însă şi acesta este cu un picior în groapă. Clădirea, construită în 1967 şi destinată exclusiv filmului, adăposteşte, pe lângă sala de spectacol, două cluburi şi o sală de bowling.

În perioada 2004 – 2006, cinema Dacia a fost luat în gestiune de o firmă din Cluj-Napoca. Societatea nu şi-a respectat clauzele contractuale, iar Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) a reziliat contractul. „Sala nu are încălzire. Există câteva radiatoare, dar nu sunt condiţii pentru a urmări un film în sezonul rece“, a mărturisit Zamfir Bancoş, proiecţionist.

La cinema Modern o să se joace teatru

Cinematograful Flacăra din Rm.Vâlcea a fost preluat de primărie, în 2006, şi a fost modernizat. „Anul trecut
s-au investit două milioane de lei şi i s-a schimbat denumirea în cinematograful Ostroveni. Lucrările s-au făcut la standarde europene“, a declarat Daniel Ionescu, purtătorul de cuvânt al primăriei oraşului. Lucrările de restaurare a celuilalt cinematograf al oraşului, Modern, au început acum cinci ani, însă, la final, în clădire va fi mutat Teatrul „Anton Pann“.

De la film la discotecă

La Oradea, cele cinci cinematografe fie au fost transformate în discoteci, fie au fost uitate de autorităţi. Niciunul dintre ele nu mai funcţionează de mai bine de doi ani. Dacă pentru un timp, Transilvania s-a aflat în administrarea autorităţilor locale, anul trecut, cinematograful a fost restituit Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF).

Un alt cinematograf ce a fost restituit RADEF, ca urmare a unui proces intentat de regie şi de Confederaţia Cartel Alfa împotriva Ministerului Culturii, este Libertatea. Potrivit reprezentanţilor municipalităţii, odată cu trecerea cinematografului Transilvania în subordinea Primăriei Oradea, în locul amorţit de ani buni, va fi amenajată, cel mai probabil, o Casă de Cultură a Studenţilor. Un alt cinema celebru în anii ’80, Patria, a fost transformat în discotecă.

Proiect doar pentru CasĂ de Cultură

Nici Buzăul nu stă mai bine. Singurul cinematograf din oraş, Glendale Studio, va deveni casă de cultură, după ce va fi preluat de municipalitate. Buzăul a rămas, de la jumătatea lunii februarie a acestui an, fără niciun cinematograf, după ce patronul lanţului Glendale Studio a decis să pună lacăt pe uşă, deoarece la ultimele spectacole nu au fost mai mult de zece spectatori în sală. Glendale Studio ar putea fi resuscitat din vară, odată cu preluarea acestuia de către primărie.

„Am făcut solicitare de preluare a cinematografului, iar în luna mai o să realizăm o expertiză a acestuia, pentru a vedea cât s-a investit în modernizare, ca să ştim ce despăgubire îi oferim fostului administrator. Aici va funcţiona Casa de Cultură a Municipiului, unde vom proiecta şi filme“, a declarat Constantin Boşcodeală, primarul municipiului Buzău.

La tribunal, pentru cinema Arta   

Cinematograful Arta din Sfântu Gheorghe a trecut în proprietatea municipalităţii, după ce, săptămâna trecută, a fost semnat procesul-verbal de preluare a clădirii de la RADEF de către Consiliul Local. Primarul Antal Arpad a subliniat că este vorba despre o preluare din punct de vedere juridic, deoarece societatea, care închiriase clădirea cinematografului (unde funcţionează în prezent un club) are un contract valabil până la sfârşitul anului viitor. Potrivit primarului, în această clădire vor funcţiona o instituţie culturală şi un cinematograf.

Pentru Arta se luptă şi omul de afaceri Gheorghe Iliescu, în calitate de chiriaş al cinematografului. Acesta a declarat că va ataca în contencios protocolul de predare-primire a cinematografului din administarea RADEF în cea a Consiliului Local.

Ring de dans în loc de film

Înainte de Revoluţie, ploieştenii se puteau mândri cu nu mai puţin de opt cinematografe, dintre care doar unul mai funcţionează în prezent. Doar Patria şi Modern se află în patrimoniul Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor, cel din urmă fiind însă închiriat de RADEF unei societăţi comerciale, care, de mai bine de opt ani, utilizează sala de film ca ring de dans. Cinema Patria, dat în folosinţă în anul 1966, este un muribund. Din cei 27 de angajaţi au mai rămas doar şase.

„Iarna este frig şi ne încălzim la un reşou, iar în sala de film nu avem căldură, pentru că nu rentează să încălzim încăperea dacă nu avem clienţi în fiecare zi. Prin urmare, spectatorii ne ocolesc“, s-a destăinuit o salariată. Potrivit declaraţiilor şefului Direcţiei de Patrimoniu din cadrul Primăriei Ploieşti, toate cinematografele aflate în administrarea RADEF vor trece în subordinea consiliilor locale.

Filme, dezbateri şi spectacole la grămadă

De ani buni în Reşiţa nu mai există niciun cinematograf. „Avem în plan să preluăm cinematograful «Dacia» de la România Film şi să îl redăm publicului. În această sală vom organiza spectacole, dezbateri publice şi bineînţeles, vor putea fi vizionate şi filme„, a declarat primarul Mihai Stepanescu.

Jocuri de noroc în cinemaurile din Craiova

Doar în două din cele şase săli de cinema din Craiova mai rulează, în prezent, filme. 30 Decembrie şi Jean Negulescu au fost retrocedate foştilor proprietari, care fie le-au transformat în sală de jocuri de noroc, fie le-au abandonat. În prezent, Pri-măria Craiovei derulează procedura de preluare a trei dintre cinematografe, Patria, Modern şi Craioviţa de la RADEF. Potrivit primarului Antonie Solomon, pe lângă difuzarea producţiilor cinematografice, aici vor avea loc şi diferite spectacole.

Planuri pentru mall

Până în 1989, în Braşov funcţionau  cinci cinematografe. În prezent însă, doar unul mai este deschis publicului - Modern. Aici funcţionează doar o sală de proiecţie din cele două existente. RADEF a hotărât să închidă sala mare a cinematografului în perioada 1 februarie – 30 aprilie 2009, pe motiv că veniturile mici încasate din vânzarea biletelor nu acopereau nici măcar cheltuielile de întreţinere.

Două dintre vechile cinematografe au fost vândute de RADEF la începutul anilor 2000. Unul dintre acestea este cinematograful Cosmos, unde a fost deschisă, din 1995, o discotecă. Un alt mare cinematograf, Astra, a fost retrocedat vechiului proprietar în 2003 şi transformat în club.

Criza de spectatori în sălile de cinema s-a făcut simţită şi la Sibiu, la scurt timp după Revoluţie. Acum 20 de ani, funcţionau patru cinematografe. Astăzi, fosta Capitală Culturală Europeană mai are unul singur, construit după 1990. Unele au fost închise, altele retrocedate sau transformate în cluburi. În locul cinematografului Pacea este anunţată deschiderea unui mall de mici dimensiuni. 

La Bistriţa se joacă biliard

Cinematografele Tineretului, 23 August şi Dacia din Bistriţa sunt cele trei locuri care pe vremuri adunau un public numeros. Clădirea fostului cinematograf Tineretului este revendicată, iar în incinta acesteia este amenajată în prezent o sală de jocuri mecanice şi una de biliard. Imobilul în care funcţiona cinematograful 23 August este momentan închis, însă municipalitatea are planuri de reabilitare a acestuia. Singurul cinematograf unde mai rulează filme este Dacia.

Cinema transformat în magazin alimentar

În Botoşani, există un singur cinematograf. Celelalte spaţii ale România Film au fost închiriate pentru a se acoperi din cheltuieli. „Cinematograful Tineretului nu era în proprietatea România Film. Acolo, noi stăteam în chirie. Nu a mai fost rentabil şi l-am închis. Acum, acolo, funcţionează un club. Luceafărul este în proprietatea noastră. Din cauza numărului redus de spectatori, am închiriat şi spaţiul de acolo. În prezent, este depozit de produse alimentare şi magazin alimentar. Primim o chirie destul de bună. Cu aceşti bani acoperim cheltuielile noastre“, a declarat Gheorghe Hriţcu, directorul cinematografului Unirea. Lângă Biblioteca Centrală a funcţionat o bună perioadă de timp Cinema Clasic. Clădirea a fost revendicată şi, în cele din urmă, retrocedată. (Nicoleta Zaharia, Alina State-Fulger, Adina Codrean, Ioan Drimbău, Ioana Gavrău, Iulian Bunilă, Codruţa Horja, Oana Carasâz, Cristina Ghenea, Iulia Tudor, Ionuţ Dincă, Sebastian David, Veronica Ganea, Alex Chirilă, Daniela Pilat)

Caravană cu filme în oraşe fără cinema

Pentru acei spectatori care n-au mai avut şansa de mult prea mult timp să vadă un film la cinematograf a fost gândită Caravana filmelor, care a debutat pe 25 martie, la Suceava, şi îşi continuă traseul, timp de două luni, prin alte 11 oraşe: Buzău, Ploieşti, Miercurea-Ciuc, Braşov, Sibiu, Târgu Mureş, Timişoara, Deva, Oradea, Alba Iulia şi Craiova.„De când n-ai mai fost la cinema? “ este întrebarea la care şi-au propus să primească un răspuns organizatorii Festivalului Internaţional de Film Transilvania. Aceştia urmăresc, prin intermediul „Caravanei filmelor“, să redeschidă apetitul românilor pentru mersul la cinematograf şi să-i facă pe spectatori să redescopere filmul românesc.

Până la 24 mai, în cinematografe amenajate ad hoc, în teatre, case de cultură sau universităţi, vor avea loc între două şi cinci proiecţii de film pe zi. În urmă cu doi ani, Cristian Mungiu a pornit cu filmul său, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile“, într-o caravană asemănătoare prin oraşele fără săli de cinema, adunând în spaţii improvizate peste 18.000 de români. “Când merg în festivaluri, caravana nu este chiar o mândrie. Acest tip de caravană se mai practică, probabil, în Africa sau în ţări care nu au nevoie de cinematografe“, a declarat Mungiu.

Următoarele opriri ale Caravanei

Buzău: 8 - 9 aprilie, Ploieşti: 10 - 12 aprilie, Miercurea Ciuc: 20 - 21 aprilie, Braşov: 22 - 23 aprilie, Sibiu: 24 - 26 aprilie, Târgu Mureş: 28 - 29 aprilie, Timişoara: 4 - 5 mai, Deva:  12 - 13 mai, Oradea: 15 - 17 mai, Alba Iulia: 19 - 20 mai, Craiova: 22 - 24 mai.

Citiţi si articolul: „Mersul la cinema trebuie să devină, uşor-uşor, un obicei“

Cinema Modern din Ploieşti a fost transformat în discoteca Why Not   Foto: Codruţa Horja