Ce sunt ţânţarii tigru asiatici
0Capitala este invadata, de câteva săptămâni, de o specie nouă de ţânţari, cunoscută sub numele de ţânţari tigru asiatici. Ţânţarul-tigru poate fi purtătorul a peste 20 de virusuri, dintre care 7 sunt periculoase pentru om.
Între aceştia şapte se numără şi virusul Chikungunya şi virusul Denga, care provoacă febra Denga, boală infecţioasă declanşată de diferite virusuri din grupa arbovirusurilor. Denga este transmisă omului prin înţepătura de ţânţar. Această este o boală endemică, survenind în epidemii în numeroase regiuni calde ale globului în principal (Asia de Sud-Est, Pacific, Africa, America Centrala si de Sud, Caraibe).
Denga se declanşează în mod obişnuit între a cincea şi a opta zi după înţepătură, manifestându-se ca o stare gripală cu o febră ridicată şi cu dureri difuze. A doua zi apare o erupţie eritematoasă cutanată. După o remisiune de o zi, simptomele se reiau, apoi survine vindecarea în vreo zece zile, lăsând bolnavul într-o stare de mare oboseală. O altă formă a bolii, denga hemoragică, provoacă hemoragii cutanate, viscerale şi digestive; ea este uneori mortală.
Asta nu e totul. Virusul vine în patru variante sau serotipuri. Odată vindecat de un anumit serotip, pacientul moşteneşte imunitate pe viaţă la acesta, dar şi o vulnerabilitate crescută la complicaţii dacă se infectează cu unul din celelalte serotipuri.
„Scenariul cel mai sumbru este cel al febrei denga hemoragice, care poate fi letală în primele 24-48 de ore fără măsurile corespunzătoare, cu o rată mare a mortalităţii. În acest caz, simptomele tipice de răceală, migrene şi febră mare sunt înlocuită de dureri abdominale severe, probleme de respiraţie, sângerări şi agitaţie”, arată specialiştii epidemiologi.
Tratamentul vizează scăderea febrei şi a durerilor. Prevenirea constă, în principal, în protecţia faţă de înţepăturile de ţânţari. Pe de altă parte, specialiştii epidemiologi români sunt de părere că indiferent dacă ţânţarii vor încerca să supravieţuiască în această parte a Europei, aceştia nu vor rezista pe termen lung, din cauza schimbărilor climatice din următorii ani. Aşadar, deşi Aedes albopictus s-ar putea stabili pentru un an în România, specia de insecte purtătoare de viruşi ar muri în doi-trei ani.