Ce e interzis să faci de Sfânta Parascheva și ce se dă de pomană ca să-ți meargă bine

Sfânta Cuvioasă Parascheva, cunoscută și sub denumirea de Sfânta Vineri, este prăznuită în fiecare an, la 14 octombrie. Aceasta este una dintre cele mai mari sărbători de peste an, motiv pentru care i se acordă o atenție deosebită.

Mai mult decât atât, Sfânta Cuvioasă Parascheva nu este sărbătorită doar de către Biserica Ortodoxă Română, ci este prăznuită și în alte biserici de rit oriental.

Tradiția populară spune că în această zi e bine să se împartă celor sărmani must şi vin nou, dar şi pâine sau lipie.

Totodată,  în această zi, marcată cu cruce roșie în calendar, este interzis să calci, să coși, să faci mâncare sau alte treburi în gospodărie, dacă vrei să eviţi durerile de cap.  

„În această zi se fac pomeni pentru morţii care nu şi-au găsit liniştea sau au murit fără lumânare. Se împart lipii, vin şi must. Este zi de post şi pentru că este o mare sărbătoare, în gospodării nu se lucrează, pentru a te feri de pericole”, explică părintele Paul Tudorache, preot paroh la Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Călăraşi.

Sfânta Parascheva se roagă lui Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. Dacă urmează să devii mămică, se spune în popor că este bine să împarţi bucate unor copii sărmani. Vei avea astfel parte de ocrotirea Sfintei la naştere, iar naşterea ta va fi una uşoară, fără dureri.

Viață de ascet

Parascheva s-a născut în Epivatos, un sat (actualmente în Turcia) situat pe lângă mare, nu departe de cetatea Calicatria, unde s-a călugărit de tânără, împreună cu fratele ei, Evtimie. A dus o viaţă ascetică în pustie, rugându-se neîncetat, deși făcea parte dintr-o familie înstărită și nu ducea grija zilei de mâine.

Într-o noapte i s-a arătat un înger, care i-a spus să se întoarcă acasă, căci acolo trebuie să moară. S-a întors şi a murit la 27 de ani. A fost îngropată ca o străină, departe de sat, căci nimeni nu recunoscuse în ea pe fata frumoasă de odinioară, se arată în scrierile teologice.

Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a arătat în vis unor oameni evlavioşi, în strălucirea ei cerească, cerând ca trupul ei înmiresmat să fie scos din mormânt. Sfintele moaşte au făcut minuni pentru mii de oameni.

Moaștele, aduse la Iași de domnitorul Vasile Lupu

Duse din Epivatos la Târnovo şi apoi la Constantinopol, după sute de ani, moaştele Sfintei Parascheva au ajuns la Iaşi, unde se află şi acum. Ele au fost aduse pe 14 octombrie 1641 şi în această zi este cinstită Cuvioasa Parascheva de biserică.

În anul 1641, moaştele sale au fost aduse la Iaşi de către domnitorul Vasile Lupu şi aşezate în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi.

Aducerea moaştelor la Iaşi a fost un gest de recunoştinţă din partea patriarhului Partenie I şi a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice.

Începând din anul 1889, moaştele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Sfânta Parascheva este cea mai populară dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul României. Sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti, iar în nordul Greciei, în Bulgaria şi Serbia credincioşii ortodocşi o cinstesc.