Ce, cum şi cât mănâncă românii. Efectele globalizării în alimentaţia de zi cu zi

Anul trecut, în medie, românii au consumat 2.401 calorii pe zi. Aceste calorii au fost luate în cea mai mare parte din produsele de panificaţie, preferate în special de pensionari şi de persoanele care trăiesc în mediul rural.

Românii sunt fani pâine, pun prea rar carne, fructe şi legume pe masă, dar consumă sare în exces. Aşa arată cel mai recent raport făcut de Institutul Naţional de Statistică, potrivit căruia consumul de calorii a scăzut la nivelul anului 2015 faţă de anul 2014. Cu toate acestea, românii, indiferent că provin de la oraşe sau de la sate, nu pot renunţa la făinoase.

Concret, în anul 2015, românii consumau, în medie, 2.401 calorii pe zi, în timp ce în 2014 consumau pe zi 2.431 de calorii. „Că a scăzut consumul de calorii e bine, este important. Observăm că românul se întoarce la tradiţie şi se bazează pe cereale, ceea ce nu e neaparat rău. Partea proastă e că se consumă prea puţine legume, deşi noi, ca nutriţionişti, am recomandat un consum de 17% ca fiind unul optim”, a explicat profesorul Constantin Ionescu Târgovişte, diabetolog şi nutriţionist.

Legumele şi fructele, prea scumpe pentru români

Cercetarea făcută de INS scoate la iveală faptul că legumele, considerate printre cele mai sănătoase alimente, au un aport de doar 7,9% din totalul caloriilor pe ansmablul gospodăriilor din România. Situaţia este şi mai gravă în cazul fructelor, consumul mediu lunar pe o persoană în 2015 fiind de 3,69 de kilograme. Medicul Ionescu-Târgovişte este de părere că preţul piperat al legumelor şi fructelor este motivul pentru care puţini români îşi permit să consume, zi de zi, astfel de alimente.

„La noi sunt scumpe, mai ales iarna, iar în pieţe se găsesc multe produse din străinătate care nu sunt la fel de gustoase ca produsele autohtone. Întotdeauna este bine să foloseşti hrana din locul în care trăieşti pentru că organismul este deja acomodat cu acele alimente. Globalizarea este dezastruoasă pentru organism, dar puţini recunosc asta, pentru că interesele economice sunt majore”, apreciază profesorul Ionescu-Târgovişte.

În ceea ce priveşte consumul de făinoase, acesta atinge cote alarmante mai ales în mediul rural şi în rândul pensionarilor care consumă pâine în exces. „Dacă este pâine integrală e foarte bine, dacă e pâine albă nu e la fel de bine. Ce nu cunoaştem noi e câtă patiserie se consumă: câte foietaje, câte pate-uri, câţi covrigi”, a completat diabetologul.

De ce mănâncă pensionarii mult

Studiul făcut de INS subliniază că cei mai mâncăcioşi sunt nimeni alţii decât pensionarii, urmaţi îndeaproape de agricultori, de salariaţi şi de lucrătorii pe cont propriu. De cealaltă parte, cel mai scăzut consum de calorii este înregistrat de şomeri, cu 2.120 de calorii pe zi.

„Pensionarii sunt scoşi devreme din activitate, nu mai au ocupaţie şi compensează mâncând. Problema este că, având pensii mici, cumpără multă pâine şi optează pentru fructe şi legume doar atunci când acestea sunt ieftine. Trebuie să luăm în calcul şi că avem foarte mulţi pensionari în România şi aşa ne vom explica şi de ce ei ocupă primul loc în acest top”, explică Ionescu Târgovişte.

Datele oficiale mai arată că locuitorii de la ţară mânâncă mai mult decât orăşenii, diferenţe semnificative existând şi între regiunile ţării. De pildă, cel mai mic consum de calorii se remarcă în regiunea Bucureşti Ilfov, considerată a fi cea mai bogată dar şi cu un grad mai mare de educaţie. La polul opus se situează zona de Vest, unde se consumă 2.588 de calorii, în medie, pe zi. Totodată, cercetarea INS a scos în evidenţă că un aliment aflat rar pe mesele românilor este carnea, fie că e vorba de carne roşie sau de carne albă. Medicul veterinar Vladimir Mănăstireanu a explicat, pentru „Adevărul”, că la scăderea consumului de carne au contribuit inclusiv scandalurile din ultimii ani.

„Toate acestea i-au făcut pe români să reducă din consumul de carne şi preparate din carne deşi există consecinţe asupra sănătăţii, carnea fiind produsul cu cele mai multe proteine. Noi am militat întotdeauna pentru educarea consumatorului român de a consuma în cantităţi moderate. Până la urmă, orice aliment consumat în exces poate avea consecinţe negative, la fel cum au băuturile alcoolice”, a conchis Mănăstireanu.