Carenţa de fier: o problemă de sănătate publică, ignorată de români. Cum sunt afectaţi copiii şi femeile gravide

Carenţa de fier are efecte nocive asupra funcţiei cognitive a copiilor, atrag atenţia specialiştii, adăugând că acest lucru se traduce prin performanţe şcolare slabe, afectarea abilităţilor de argumentare şi memorare, dar şi printr-o capacitate redusă de orientare în spaţiu.

Totodată, carenţa de fier implică şi valori reduse ale hemoglobinei şi ale globulelor roşii în ale căror procese de formare fierul are un rol esenţial. 

„Primii doi ani de viaţă sunt cei mai importanţi în dezvoltarea creierului copilului. Copiii care au deficit de fier în primele 6-18 luni de la naştere vor avea şi o vulnerabilitate a funcţiilor cognitive pe parcursul vieţii adulte. În primele patru luni de viaţă, fierul este asigurat prin alăptare, însă, de cele mai multe ori necesarul de fier este mai mare decât aportul. În timpul sarcinii toate gravidele trebuie să-şi suplimenteze alimentaţia cu medicamente cu fier începând cu trimestrul al doilea de sarcină şi să efectueze analiza sângelui pentru depistarea unei eventuale anemii, situaţie în care doza de fier trebuie crescută”, a declarat doctorul Alin Stănescu, medic primar pediatru la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu”. 

Coeficientul de inteligenţă (IQ) şi memoria au un rol important în performanţa şcolară, iar de-a lungul timpului, studiile au confirmat o îmbunătăţire a acesteia în cazul copiilor cu anemie prin carenţă de fier cărora le-au fost administrate medicamente care conţin fier, arată un comunicat de presă. 

Cum se manifestă carenţa de fier 

Potrivit acestuia, anemia este considerată o problemă de sănătate publică în condiţiile în care cifrele arată o prevalenţă crescută a bolii, mai ales în cazul viitoarelor mame. Lipsa de fier se remarcă în cazul a 42,5% din femeile gravide în a şaptea lună de sarcină, precum şi la sugarii în vârstă de 12 luni, 48-54%. Anemia prin carenţă de fier nu are simptome specifice, însă poate determina modificări în comportamentul copiilor. 

Prin urmare, starea de apatie sau de oboseală, interesul scăzut al copilului pentru activităţile preferate, capacitatea redusă de concentrare sau trecerea bruscă de la o dispoziţie la alta (instabilitate emoţională), pot fi semne pe care este bine ca părinţii să le prezinte medicului de familie sau pediatrului cu ocazia consultului. 

Pe baza acestor informaţii şi a istoricului medical, doctorul va putea recomanda analizele de sânge necesare pentru verificarea nivelului de fier. Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 30% din populaţia din întreaga lume suferă de anemie, 2 miliarde de persoane, iar 50% dintre aceste cazuri sunt corelate cu lipsa unui nivel optim de fier în organism.