Calvarul unei familii de români, în Italia. Nimeni nu vrea să le închirieze un apartament: „Suntem oameni onești. Lucrez și pot oferi garanții”
0Alexandru și soția sa, Florina, alături de cei trei copii ai lor, au mers sâmbătă, 7 iunie 2025, în fața primăriei din Trento, oraș în nordul Italiei. Nu mai au unde să locuiască, după ce proprietarul apartamentului în care locuiau nu a mai reînnoit contractul, iar altul nu au mai găsit în cele câteva luni scurse de la preaviz, scrie Il Quotidiano.
„Nu suntem bine, ne este rușine, dar disperarea și nevoia ne-au adus pe stradă: nu avem pretenții, cerem doar un acoperiș deasupra capului”, spune Alexandru.
Alexandru Harapu, 36 de ani, și soția sa, Florina, 33 de ani, cu trei copii de opt și cinci ani, iar cel mai mic de opt luni, nu mai au o casă. Ei au sosit din România în 2018, potrivit Curierul Italiei.
Sâmbătă, 7 iunie 2025, și-au petrecut după-amiaza în fața Palatului Geremia pentru a cere ajutorul municipalității. Au stat în fața porții, cu o valiză mare portocalie și un cărucior.
„Contractul de închiriere a expirat, dar proprietarul a decis să nu ni-l reînnoiască. Pur și simplu ia în considerare alte forme de chirie”, spune Alexandru.
Bărbatul spune că lucrează și poate oferi garanții, însă găsirea unei chirii este cu adevărat o problemă în Italia, mai ales în situația în care în familie există și copii mici.
„Să apari cu trei copii nu este o carte de vizită bună”
„Nu suntem supărați, dar trecem printr-o perioadă foarte dificilă. Am fost evacuați în urmă cu un an, dar ne-am luat timp să căutăm un alt loc unde să stăm. Însă, în tot acest timp, familia nu a reușit să găsească pe nimeni dispus să le închirieze un apartament. Să apari cu trei copii nu este o carte de vizită bună în zilele noastre. Eu lucrez și pot oferi garanții, dar nimeni nu este dispus să ne dea un contract. Pentru unii, faptul că suntem străini este o problemă, dar mulți preferă chiriile pe termen scurt”, susține românul.
Alexandru s-a născut într-un sat din Bacău, Slănic Moldova. A ajuns în 2008 la Bolzano, unde și-a găsit de lucru în construcții și a cunoscut-o pe Florina. „Ne-am îndrăgostit și ne-am întemeiat o familie. Am vrut să locuim în Bolzano, dar din întâmplare ne-am îndrăgostit de Trento”, spune el.
„Lucrez ca șofer de camion, nu avem probleme economice”
„În Trento lucrez ca șofer de camion pentru o companie locală. Nu avem probleme economice, ducem o viață modestă, dar nu ne lipsește nimic”, spune Alexandru.
Joi, Alexandru a decis să predea cheile de la casă proprietarului. Cu un zâmbet și o strângere de inimă a simțit că nu poate trăi așa, scrie publicația citată.
„Suntem oameni onești. De săptămâni întregi contactăm asistenții sociali fără să primim vreodată un răspuns concret de ajutor. Gestul de astăzi (ieri, n.r.) era menit să mobilizeze sistemul. Avem demnitate, ne este rușine, dar nu mai era nimic de făcut”, spune bărbatul.
„Camerele de hotel costă bani, nu vrem să cerșim”
Primarul Franco Ianeselli a reușit să le găsească o cameră de hotel.
„M-a sunat să-mi spună că vom sta cinci nopți la hotel și apoi ne va ajuta să găsim cazare”, spune Alexandru.
„Îmi pare rău, camerele de hotel costă bani, nu vrem să cerșim. Ne-a fost de ajuns să dormim într-un loc umil, dar suntem fericiți că am fost auziți. Când copiii noștri vor fi mari, își vor aminti de această aventură. Vor râde de ea și, cine știe, vor locui tot aici, în Trento. Orașul este casa noastră și nu există vis mai mare pentru noi decât să ne cumpărăm una a noastră, poate în Sopramonte, înconjurați de verdeață”, încheie românul.