Bucurestiul - mai mult murdar decat poluat
0Defrisarile, traficul auto scapat de sub control si primaria - vinovate de poluarea Capitalei
Un om-sandwich face greva foamei in fata Primariei Capitalei. Fara cele doua cartoane puse peste costumul la patru ace, tanarul spilcuit si geluit din fata Cismigiului ar trece cu siguranta a om de afaceri. Noua moda lansata in materie de proteste de strada e completata, la o sumara lecturare a cartoanelor, de un alt element de noutate: "eco-apelul". Adica motivul pentru care face greva foamei. "Stopati distrugerea zonelor verzi si a parcurilor bucurestene!" - asta cere Dragos Stan, directorul unei organizatii de mediu, de la edilii Capitalei. Protestatarul e suparat de gazele de esapament si de praful inecator. Ne spune ca primarul Basescu a coborat la el si i-a dat dreptate. Mai toti bucurestenii au impresia ca traiesc in cel mai poluat oras de pe fata planetei. Rapoartele expertilor nu le dau dreptate. Din 1998, de cand exista studiul "Jetca" - finantat de guvernul Japoniei - privind calitatea aerului din Bucuresti, se stie exact cat de poluat este "Micul Paris". Mai exista si rapoartele Ministerului Mediului pentru anul in curs, concluziile sale fiind clare: valorile masurate s-au incadrat in limitele maxime admise. Poluantii analizati au fost: dioxidul de sulf, amoniac, dioxid de azot, pulberi in suspensie etc. Valorile determinate pentru indicatorul pH s-au incadrat in limitele domeniului neutru, cu exceptia unei probe prelevate din str. Prevederii, a carei valoare masurata (4,77 unit. pH) se inscrie in domeniul acid. Sulfina Barbu, directoarea adjuncta a Directiei de Protectie a Mediului din Primarie, spune ca Bucurestiul e la fel de poluat ca orice aglomerare urbana din Europa. Numai ca, la noi, poluarea este vizibila si nu miroase a crema de vanilie sau a spuma de capsuni ca aceea din tarile dezvoltate. Traficul rutier e responsabil de peste 70 la suta din poluarea chimica a aerului din Capitala. In orasele europene, aerul este otravit tot in proportie de 70-80 la suta de circulatia rutiera. Benzenul, substanta cancerigena, este prezent in cantitate mare si pe strazile Madridului sau ale Parisului, la aceasta contribuind atat masinile, cat si fumatorii. Potrivit comisarului european pentru cercetare, Philippe Busquin, "un studiu independent arata ca aproximativ 40.000 de persoane mor in fiecare an din cauza poluarii aerului numai in trei tari europene: Franta, Austria si Elvetia." Asta in conditiile in care masinile care circula in UE merg numai pe baza de benzina fara plumb, indeplinind normele EURO 2 sau EURO 3. La noi, EURO 3 e obligatoriu numai pentru autovehiculele aduse din import, ceea ce este o aberatie, deoarece o masina la mana a doua, cu EURO 2, polueaza oricum mai putin decat o masina autohtona abia iesita din fabrica. La noi, benzina cu plumb si motorina sunt folosite de majoritatea autovehiculelor din tara. Nu exista suficiente resurse pentru modernizarea parcului auto, iar benzinarii n-ar avea capacitatea de a oferi benzina fara plumb daca toate masinile ar trece pe Euro 2. Cel mai rau insa ii supara pe trecatori fumul de ulei ars emanat de motoarele prost intretinute. Aceste substante sunt si puternic cancerigene. Din 2001, si pentru romani exista o lege numita "a protectiei atmosferei" care da dreptul politistilor sa dea amenzi cuprinse intre 35 si 100 de milioane de lei soferilor care ineaca in fum bulevardele. "Daca cei de la Registrul Auto Roman ar face un control tehnic mai sever, basculantele si camioanele vechi de 20 de ani nu ar mai polua atat. Lege exista, daca ar fi si aplicata...", e de parere directoarea Barbu. O intrebam daca, primind asemenea amenzi, RATB-ul nu ar intra in faliment. "Nu este RATB-ul principala sursa de poluare din trafic. Autobuzele sale vechi circula mai mult la periferie, au fost duse din centru.", spune directoarea Barbu. Totusi, RATB scoate mult fum, dovada ca studiul "Jetca" facut de japonezi lua in considerare poluarea facuta chiar de primarie. El oferea ca solutie o monitorizare permanenta a numarului de calatori, pentru ca sefii de la RATB sa stie cate masini sa trimita pe traseu. In Bucuresti, debitul maxim de trafic a fost de 6470 de automobile in 12 ore in zona Splaiului Unirii (deloc intamplator, Unirii e considerata cea mai poluata zona din Capitala), urmat de 5350 automobile/10 ore la Piata Romana. Dintre acestea, numai 38 la suta ar avea in mod normal dreptul sa circule, restul necorespunzand din punct de vedere tehnic. Datele ne-au fost puse la dispozitie de Registrul Auto Roman, conducerea sa sustinand ca "se fac eforturi in vederea imbunatatirii calitatii aerului". Eforturile nu se prea vad... CET-urile si cele 50 de centrale ale RADET contribuie si ele la poluare cu fum, cenusa, dioxid de sulf, pulberi si monoxid de carbon. CET Grozavesti polueaza mai mult pentru ca in loc de metan foloseste pacura. Oricum, Bucurestiul e mai putin poluat de CET-urile sale decat alte orase din Romania, pentru ca a renuntat la carbune. Pe langa gazele de esapament si fumul de la centrale, praful e un alt factor "vizibil" al poluarii din Capitala. Campia Romana trimite lunar pe strazile Capitalei aproape 300 de tone de praf pe kilometru patrat. Distrugerea "inelului verde" al Bucurestiului - padurea de protectie din jurul orasului - a adus Baraganul in Piata Victoriei. Chiar luna trecuta, la Cantonul Corbeanca, in padurea de agrement a Bucurestiului, s-a inregistrat un nou record national in materie de defrisari ilegale: s-au taiat la ras 7 hectare. Peste 2000 de cioate de stejar au fost gasite sub pamant. S-a taiat "industrial", cu drujba, la nivelul solului, cioatele au fost date cu ulei ars ca sa nu se cunoasca varsta arborilor cand s-a facut defrisarea, iar rumegusul si crengile au fost scoase si aruncate intr-un canal de irigatii. Aceste amanunte - spun specialisti din cadrul Romsilva - indica faptul ca padurea a fost taiata chiar de personalul silvic pus sa o pazeasca. Asta in nasul maharilor de la RNP, care au disponibilizat anii acestia peste 300 de silvicultori de la Inspectoratele Silvice Teritoriale, controlul fiind acum ca si inexistent. La tonele de praf aduse de vant se adauga pulberile produse in Capitala de betoniere si santiere. Pana mai ieri, celebrul cartier rezidential Primaverii abia se vedea de praf. Renovarile facute la vilele nomenclaturii, precum si ridicarea noilor palate au dus muntii de moloz si de praf pana in buza Televiziunii. Inspectorii edililor au treaba insa pe la santierele mari, de unde pot scoate si "profit". In ciuda insistentelor, nu am aflat care sunt amenzile date celor ce intind noroiul pe cate doua-trei strazi, pentru ca nu spala rotile betonierelor si nu pun plase de protectie in jurul schelelor. Mult praf scot si angajatii Distrigaz sau Romtelecom. Poluarile lor sunt deja "istorice", lucrarile facute inecand trotuarele si strazile in mocirla. Cum de industrie s-a cam ales praful, marile platforme nu se mai regasesc pe pozitiile fruntase in topul celor care polueaza Bucurestiul. Multa vreme, "Acumulatorul", de exemplu, era acuzat ca omoara cu plumb tot Pantelimonul. Acum, cartierul e curat, iar "Acumulatorul" s-a inchis.