Boxerul Daniel Dăncuţă, as în clonat carduri
0Numele boxerului băcăuan Daniel Dăncuţă, fost campion la categoria grea, apare în interceptările din dosarul de trafic de persoane al lui Dinu Damaschin, autointitulat protector al fotomodelului Monica Gabor.
Dăncuţă, fost partener de de antrenamente cu celebrul boxer Mike Tyson, este un amic al proxenetului şi, potrivit convorbirilor telefonice interceptate de SRI, era „servit" cu prostituate de Damaschin. Băcăuanul este arestat preventiv fiind acuzat că ar fi pus bazele unei grupări de falsificatori de carduri.
„Fetiţe" de la Dinu Damaschin
Într-o convorbire telefonică, interceptată de SRI, Dinu Damaschin discuta cu un locotent de-al său, nemulţumit că nu i-a dat o fată, pentru distracţie, prietenului său, Dan Dăncuţă. Procurorii DIICOT care au monitorizat această anchetă au explicat că au păstrat această convorbire în dosar, pentru a arăta relaţiile de amiciţie din lumea interlopă băcăuană. „Dar ce p...a mea nu te-ai sculat să iei alea, mă, de acolo? De-abia te-ai trezit... bă, dar ai 21 de ani, bă. Pleacă Dăncuţă la Bucureşti şi nu i-ai dat o p...ă, bă. Şi mai vrei să stai la Bucureşti. L-ai sunat când ai venit din Franţa, mă animalule, mă? N-ai dat o p..a, tu care te...te crezi regele p...lor. N-ai dat o prună. Vino la Caffe du Theatre imediat!", i-a ordonat revoltat, la 12 noiembrie 2011, Dinu Damaschin. „Ţi-o fost rău tare, sifonule... Dă numărul lui aia ca s-o frece Dan! Să rămână la Bacău în seara asta, aia de ieri de la mall. Dă-i, bă, numărul lui! Dă-i mesaj scris, dă-i numărul lui direct, lui Dan, da? Că i-am spus de tine, da?", şi-a vărsat oful proxenetul.
Antecedente „europene"
Fostul boxer profesionist Daniel Dăncuţă a fost reţinut, la o lună după această discuţie, fiind acuzat de procurorii DIICOT într-un dosar de falsificare de carduri, prin skimming, el făcând parte dintr-o grupare care opera în Italia, Suedia, Slovenia şi Olanda.
Procurorii DIICOT susţin că Dăncuţă l-a racolat pe Vasile-Victor Alexe, specialist în electronică aplicată şi programe software, iar în jurul cunoştinţelor pe care le avea acesta a constituit o adevărată reţea specializată în skimming. Rolul său şi al locotenentului era acela de a fabrica instrumente de fraudare a echipamentelor bancare, dar şi de a coordona echipe formate din doi oameni, pentru a instala aparatele pe bancomate, în scopul copierii datelor de pe carduri.
Procurorii susţin că Dăncuţă ar fi preferat acest rol, de coordonator, întrucât este cunoscut cu antecedente penale în mai multe state europene, fiind condamnat pentru infracţiuni similare în Italia (2001), Marea Britanie (2005, 2007) şi Germania (2008).
Dăncuţă: „Am adus onoare României"
Potrivit discuţiilor telefonice interceptate de SRI, Dăncuţă apela la o societate comercială pentru a fabrica o parte din dispozitivele de skimming.
„N-am putut să le decupăm pentru că cine a făcut proiectul n-a lăsat distanţe egale între circuite, pe linii, pe rânduri şi pe coloane, astfel încât trebuiau încărcate extrem de multe date ca să se poată detura, iar de cele din mijloc, nici n-a pus contur deloc. Dar materialul este subţire şi le puteţi tăia cu foarfeca", dădea indicaţii telefonice Dăncuţă. Atunci când s-a luat în discuţie arestarea preventivă a acestuia, Dăncuţă a spus că el prin sport „a adus recunoaştere şi onoare României". Faptul că are doi copii minori în întreţinere, o fată de zece ani şi o alta de zece luni, nu i-a impresionat pe judecători care, la 15 decembrie 2011, au considerat că Dăncuţă reprezintă pericol social.
Lovitură: 40.000 de euro într-o zi
La 25 noiembrie 2010, „gruparea" Dăncuţă a dat lovitura cea mai mare: 352.092 de coroane suedeze (aproximativ 170.000 de lei sau 40.000 de euro) într-o singură zi. Potrivit DIICOT, patru „săgeţi", coordonate telefonic din România, au retras aceste sume de bani din Lubljana (Slovenia). Trei bancomate situate în centrul capitalei slovene au fost ţinta skimmerilor. Una dintre cele patru săgeţi, Mihai-Iulian Regheţ, arestat în acest dosar, pus în faţa înregistrărilor telefonice a recunoscut acuzaţiile. Datele de pe cardurile bancare fuseseră copiate fraudulos cu trei zile în urmă, la 25 noiembrie 2010, de la un bancomat din oraşul Göteborg (Suedia).