Blocaj parlamentar in Ucraina

Rezultatele practic definitive ale alegerilor parlamentare din Ucraina indica o situatie in care nici una din formatiile participante nu detine o majoritate clara, care sa-i permita sa guverneze singura. Pe masura ce numaratoarea voturilor avansa, ordinea pozitionarii a suferit modificari, fara sa indice insa un avans hotarator din partea uneia din cele doua forte principale care se infruntau: blocul Pentru o Ucraina Unita, alcatuit din partizani

Rezultatele practic definitive ale alegerilor parlamentare din Ucraina indica o situatie in care nici una din formatiile participante nu detine o majoritate clara, care sa-i permita sa guverneze singura. Pe masura ce numaratoarea voturilor avansa, ordinea pozitionarii a suferit modificari, fara sa indice insa un avans hotarator din partea uneia din cele doua forte principale care se infruntau: blocul Pentru o Ucraina Unita, alcatuit din partizanii presedintelui Leonid Kucima (aflat la mijlocul mandatului) si coalitia opozitionista Ucraina Noastra, condusa de fostul prim-ministru Viktor Iuscenko. Dupa ce la inceput blocul prezidential era in frunte, s-a produs o inversare a rolurilor, pozitia intai revenind fortelor opozitiei reformiste. Fluctuatia s-a datorat sistemului de vot complicat, jumatate din cei 450 deputati fiind alesi prin scrutin majoritar, jumatate potrivit sistemului proportional, pe baza de liste. Liderul coalitiei opozitioniste, Iuscenko, crezandu-se, la un moment dat, pe baza rezultatelor scrutinului majoritar, in sensibil avantaj, s-a grabit, fara a mai astepta si rezultatele sistemului pe baza de liste, sa celebreze victoria, in pocnetul dopurilor de la sticlele de sampanie, dar, dupa cum transmitea BBC, bucuria sa pare a fi fost prematura, deoarece avantajul initial s-a diminuat considerabil. Conform ultimelor date, Ucraina Noastra va dispune de 110 locuri, fata de 105, cat va avea blocul prezidential, cea de-a treia forta fiind comunistii, al caror numar de mandate scade simtitor, ajungand la numai 67 fata de 113 in vechiul parlament, restul locurilor fiind ocupate de gruparile politice mai mici si de independenti. O situatie limpede de blocaj, care, dupa parerea observatorilor, poate fi insa depasita prin regruparile de forte din sanul parlamentului. Comunistii par a fi dispusi sa se alature blocului pro-Kucima, dar mai ales o buna parte din independenti, care detin peste 90 de locuri. Intr-o schimbare de ton, dupa clipele de euforie, liderul opozitiei, Iuscenko, a declarat ca va contesta rezultatele din unele circumscriptii si a deplans "numeroasele fraude electorale", afirmand ca votul a fost "o infrangere pentru democratie". Oricum, si el va cauta alianta cu alte partide pentru realizarea unei majoritati de lucru in parlament. Unii analisti occidentali sustin ca ucrainenii sunt, in ciuda dificultatilor economice prin care trece tara, favorabili mai degraba mentinerii statu quo-ului decat accederii la putere a adversarilor lui Kucima, care, prin aplicarea programului de reforme, ar putea inrautati si mai mult soarta omului de rand. Corespondentul la Kiev al BBC estimeaza ca votul reflecta un clivaj geografic: vestul tarii, prin traditie nationalist, il sprijina pe Iuscenko, estul industrial se orienteaza spre comunisti, iar centrul Ucrainei se raliaza in jurul lui Kucima. Intr-un sens similar, oficiosul moscovit Rossiiskaia Gazeta opineaza ca vestul Ucrainei, adica zona de la apus de Nipru, va cadea sub influenta dreptei nationaliste si a SUA, estul, respectiv partea de la rasarit de Nipru, va intra sub influenta Rusiei, iar in Crimeea se va simti tot mai puternic inraurirea Turciei. Speculatii care ar trebui, poate, sa fie luate in calcul si de clasa noastra politica, dat fiind ca Ucraina este vecinul cel mai important si mai puternic al Romaniei.