Axa Băneasa - Alfatar
0Românii şi bulgarii din două localităţi de graniţă, din sudul Dobrogei, vor să amenajeze un drum turistic de-a lungul canionului care leagă ţările lor. Cei doi primari au negociat deja
Românii şi bulgarii din două localităţi de graniţă, din sudul Dobrogei, vor să amenajeze un drum turistic de-a lungul canionului care leagă ţările lor. Cei doi primari au negociat deja proiectul, iar în viitorul apropiat comunităţile se vor înfrăţi
Românii se fac fraţi cu bulgarii. Asta se întâmplă în sudul Dobrogei, între două localităţi, Băneasa şi Alfatar, prima, din România, şi cea de-a doua, din Bulgaria. Localnicii vor astfel să exploateze împreună, din punct de vedere turistic, Canaraua Fetii. Cele două părţi s-au pus deja pe treabă, imediat după integrarea celor două ţări în Uniunea Europeană. Au făcut un proiect şi au cerut bani de la Bruxelles, ca să amenajeze un drum, să-i plimbe pe turişti prin pustietate, printre şacali, lupi şi vipere.
Vechiul drum spre Marea Neagră trece prin oraşul Băneasa. Asta înseamnă să traversezi Dunărea cu bacul pe la Călăraşi, apoi s-o iei pe şoseaua care îţi arată Ostrovul şi în final te "debarcă" la Constanţa. E adevărat că în ultima perioadă sunt tot mai multe maşini care trec pe aici, pentru că oamenii vor să evite astfel aglomeraţia de pe principalele artere care străbat Muntenia şi intră în Dobrogea.
Dar nimeni nu opreşte în Băneasa, turiştii grăbiţi văd mica localitate numai din fuga maşinii. Realitatea e că nici nu sunt aici spaţii de cazare, după cum recunoaşte primarul urbei, Gelu Iordache, aşa că nu poţi să te aştepţi la musafiri dacă n-ai ce să le pui pe masă.
Olandezii din mijlocul şerpilor
Ei, dar nu vă grăbiţi să trageţi concluzii pripite, că situaţia nu e chiar aşa de neagră. Dacă românii n-au auzit de Canaraua Fetii, de legendele ascunse în canion, de grotele misterioase, de şacalii de acolo, de viperele cu corn şi de broaştele ţestoase ori de cele 1.200 de specii de fluturi din zona asta, în schimb străinii ştiu mai bine ce se găseşte aici.
Tot de la gazdele mele aflu că apar din ce în ce mai des maşini cu "număr galben", de Olanda, dar şi din alte zări. Oaspeţii de peste mări şi ţări au corturi în dotare. Şi nu stau oriunde, ci chiar în mijlocul sălbăticiunilor, ceea ce îi face pe localnici să se crucească, pentru că aceia născuţi pe meleagurile astea nu au curajul să facă aşa ceva. Spitalul din localitate a fost dotat cu ser antiviperin, ca să fie evitată orice posibilă nenorocire în cazul în care calci pe un şarpe.
Mi se spune că viperele şi-au schimbat în vara asta comportamentul, din cauza caniculei, aşa că acum nu le găseşti doar pe stânci, ci şi în copaci, însă veninul lor poate fi letal doar pentru copii şi bătrâni, dacă nu le e administrat la timp tratamentul salvator. E o specie mai "cuminte"! Mă refer la şerpi, evident. De-asta nici n-au fost până acum "scandaluri" între cei cu picioare şi cei fără…
Negocieri în română, bulgară şi turcă
Imaginaţi-vă canionul lung de 20 de kilometri. La capătul dinspre nord e localitatea românească Băneasa. Iar la capătul dinspre sud e Alfatar, o aşezare bulgărească. Între cele două comunităţi e pustiul din Canaraua Fetii. Şi sălbăticiunile de acolo. Nimeni nu poate să intre decât dacă are o maşină zdravănă sau picioare bine antrenate. Şi de aici încolo începe povestea colaborării între cele două entităţi.
Primarul român mi-a spus că discuţiile cu omologul său bulgar au căpătat contur imediat după intrarea celor două ţări în Uniunea Europeană. Se doreşte amenajarea unui drum turistic care să străbată întreaga depresiune, să pleci din Băneasa şi să ajungi la Alfatar.
Traseul va fi amenajat cu bani de la Bruxelles. Cei doi primari s-au vizitat reciproc de mai multe ori. Au avut traducător. Dar fiecare învaţă câte puţin din graiul celuilalt. "Mai învăţăm noi puţin bulgăreşte, mai învaţă ei puţin româneşte".
Dacă nu se înţeleg prea bine, o mai "rup" românii şi bulgarii şi pe turceşte, ca "amintire" a vremurilor în care pământurile astea s-au aflat sub stăpânirea Imperiului Otoman, semn că limba turcă e încă vie printre localnici, indiferent de etnie.
Fraţi de turism
Cert e că, de-a lungul viitoarei căi turistice, vor fi amenajate pensiuni, dar şi puncte speciale de observaţie, ca nişte foişoare, de unde turiştii să vadă animalele sălbatice. S-a mai încercat şi în anii '30 să se facă ceva asemănător, dar abia acum lucrurile se apropie de finalizare, documentaţia fiind aproape gata, ceea ce înseamnă că lucrările vor putea să demareze în cel mai scurt timp, după înţelegerea prealabilă între cele două ţări pentru dezvoltarea turistică a zonei.
Cu siguranţă că omul va putea să intervină în Canaraua Fetii cu anumite restricţii, canionul fiind protejat de legislaţie ca rezervaţie naturală. "E clar că numai turismul poate să revigoreze partea asta de ţară. Bulgarii sunt convinşi şi ei de acest adevăr", conchide Gelu Iordache. Mai ales că românii din Băneasa nu trăiesc acum decât din creşterea animalelor şi cultivarea pământului. Nici fraţii lor bulgari, cei din Alfatar, nu sunt mai presus. Fraţi, da, pentru că cele două localităţi vor să se înfrăţească. Să împartă frăţeşte profitul din turism.