Avortul a devenit aproape imposibil de făcut în România

În prima jumătate a anului 2022, 13 județe din țară au raportat zero avorturi la cerere în sistemul public de sănătate, iar două din trei întreruperi de sarcină se fac la privat, arată datele INSP. De asemenea, în trei dintre aceste județe nu există acces la avort la cerere, nici la stat, nici la privat.

În ultimii trei ani, peste 300 de femei și-au provocat avorturi empirice, iar principalul motiv pentru creșterea numărului de întreruperi de sarcină nesigure acela că cele mai multe spitale refuză să le ofere pacientelor posibilitatea de a face avort la cerere, invocând diverse motive.

„Principalele motive invocate de medicii care refuză această procedură sunt de natură morală și religioasă. Și le este la îndemână să se scuze astfel pentru că pot refuza orice procedură medicală care contravine convingerilor lor morale în baza Codului de Deontologie Medicală. Problema este că atunci când refuză procedura, medicul nu este obligat să îi indice pacientei un alt doctor sau o altă unitate medicală care efectuează avorturi la cerere”, arată Andrada Cilibiu, expertă în drepturi sexuale și reproductive în cadrul Centrului FILIA.

Centrul FILIA a scos la iveală că, anul trecut, 51 de spitale au invocat motive religioase ca justificare pentru refuzul de a oferi avorturi la cerere, 20 de spitale au invocat motive etice sau morale, iar 9 spitale au invocat motive legate de criza SARS-CoV-2. Trei spitale au declarat că decizia de a nu efectua avorturi a fost luată de conducere, cu acordul medicilor. Au fost și spitale care au anunțat că oferă posibilitatea de a efectua avorturi la cerere fără anestezie, „ceea ce reprezintă o formă de violență obstetrică ce afectează cele mai vulnerabile femei“.

„A îngrădi dreptul la avort nu face decât să ducă la creșterea numărului de întreruperi de sarcină nesigure. Femeile vor face în continuare avort, indiferent cât de multă muncă de convingere vor face organizațiile anti-alegere (pro life), indiferent de piedicile pe care le pun spitalele și instituțiile statului. Fiecare dintre noi trebuie să aleagă când și dacă dorește să nască un copil – nu statul, nu familia, nu comunitatea sau organizațiile anti-avort. Fiecare femeie merită să își trăiască maternitatea în propriii ei termeni”, precizează activista.

Psihologul Bogdan Morar a declarat pentru „Adevărul” ce impact are o sarcină nedorită pentru o femeie, astfel că numeroase cercetări arată că „femeile cărora le este refuzat avortul sunt mult mai predispuse să resimtă stări ridicate de anxietate, stimă de sine scăzută și o satisfacție cu viața mai slabă în comparație cu femeile care au acces la astfel de servicii.”.

De asemenea, acesta subliniază că dacă acest drept fundamental este negat sau restrâns, vorbim de o încălcare gravă a libertății individuale.

Costurile unui avort

La nivel național, în anul 2021, au fost efectuate 6.728 de avorturi la cerere, dintre care doar 2.597 în spitale publice, iar celelalte 4.131 fiind efectuate în clinici și cabinete private.

ONG-urile din România au semnalat de mai multe ori că aceste proceduri au costuri foarte ridicate, ajungând la 4.500 de lei în clinicile private, în timp ce în sistemul public sunt undeva la 1.000-2.000 de lei. Costurile mari ale avortului la cerere le afectează mai ales pe cele mai vulnerabile dintre femei: femei din comunități sărace, femei rome, refugiate.

Probleme de ordin financiar intervin și la întreruperea sarcinii care survine în urma unei agresiuni sexuale.

În acest caz, intervenția este considerată terapeutică și ar trebui să fie gratuită, iar medicul nu poate să refuze pacienta deoarece se consideră că starea de sănătate sau viața acesteia sunt în pericol în urma impactului traumatic al agresiunii.

Totuși, în realitate, situația stă diferit. „Supraviețuitoarele violului sunt refuzate și de clinicile private și de spitalele publice și ajung să plătească costul intervenției. Din păcate, chiar dacă victima a sesizat autoritățile și a făcut o plângere penală în prealabil, de multe ori nu e suficient să justifice încadrarea procedurii în rândul avorturilor terapeutice”, spune Andrada Cilibiu.

Activista subliniază că aceste cazuri sunt cele mai dificile, deoarece victima se află într-un moment extrem de vulnerabil, mai ales în lipsa unor proceduri prin care să primească sprijin real din partea specialiștilor.

Despre abuzul sexual a vorbit și psihologul Bogdan Morar, care a precizat că pentru o femeie, aceasta reprezintă o traumă în sine, iar când mai rezultă și o sarcină care nu poate fi întreruptă din motive legale sau morale, lucrurile se complică și mai mult.

„Pe de o parte, femeia a fost deprivată de posibilitatea de a alege atunci când a trecut prin abuz, iar acum e deprivată din nou când îi este negată autonomia propriului corp”, subliniază acesta.

Psihologul precizează că, pentru o femeie, experiența de a naște un copil care provine dintr-un abuz sexual „e ceva învăluit într-o furtună de emoții, deoarece creșterea acestora poate fi o amintire constantă a violului sau poate duce la o separare emoțională între mamă și copil”.

În aceste condiții, 250 de societăți civile fac apel la Ministerul Sănătății și la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) să deconteze procedura de avort la cerere, care ar asigura femeilor acces universal și sigur la acest serviciu medical, indiferent de vulnerabilitățile și identitățile lor.

În același timp, această măsură ar permite monitorizarea numărului de proceduri efectuate în instituțiile medicale aflate în contract cu CNAS, lucru care va ajuta la identificarea instituțiilor, localităților și județelor în care acest serviciu medical esențial nu este furnizat.

Avortul în pandemie

Majoritatea spitalelor refuzau să facă avorturi încă din anul 2019, iar un studiu realizat în perioada aceea arăta că din cele 160 de spitale publice care au dotări suficiente pentru întreruperi de sarcină, doar 40 răspundeau necondiționat acestei solicitări, în 36 de spitale nu se făceau avorturi în timpul sărbătorilor religioase, iar în alte 51 nu se făceau deloc.

Situația s-a înrăutățit în perioada pandemiei, odată cu ordinul emis de Ministerul Afacerilor Interne, care a eliminat avortul la cerere din procedurile esențiale, astfel că spitalele au avut un motiv în plus pentru a refuza procedura. Astfel că, femeile au apelat la piața neagră.