Autor de culegeri de matematică la 14 ani
0A învăţat să citească singur, de la trei ani. Până în clasa a IV-a şi-a trecut în palmares 44 de volume de beletristică. Acum are 14 ani şi 130 de cărţi "devorate". Tudor-Adrian Micu,
A învăţat să citească singur, de la trei ani. Până în clasa a IV-a şi-a trecut în palmares 44 de volume de beletristică. Acum are 14 ani şi 130 de cărţi "devorate". Tudor-Adrian Micu, elev al Liceului Teoretic "Avram Iancu" din Cluj-Napoca, nu este un literat, cum ar părea la prima vedere, ci un matematician cu greutate, coautor al unor volume de specialitate.
Numele lui apare pe cartea "Olimpiadele de matematică 2005 - clasele VII-VIII", editura GIL, 2005. Lucrează la o culegere similară, care va apărea anul viitor. Are cele mai bune rezultate din generaţia sa, la faza naţională a Olimpiadei de Matematică: premiul I în 2005 şi premiul II în 2006. A obţinut 11 premii şi 6 menţiuni la concursurile interjudeţene. A fost şef de promoţie la Liceul "Avram Iancu", cu o medie de 9,99 pe ultimii patru ani. S-a convins că are aptitudini deosebite când la faza pe ţară a olimpiadei a rezolvat în două ore subiectele pentru care s-au alocat patru ore şi a luat punctaj maxim. Are un premiu I şi un premiu III la etapa finală a concursului internaţional Kangourou. Rezolvă probleme două-trei ore pe zi, în vacanţă, şi 7-8 ore pe zi, în faza pregătitoare pentru concursuri. ţine competiţii chiar şi acasă, în care se confruntă cu inteligenţa unui adversar redutabil, tatăl său, el însuşi pasionat de matematică. I se pare de neînţeles că faza naţională se organizează numai începând cu clasa a VII-a. "Concursurile şcolare de matematică organizate de Ministerul Educaţiei, olimpiadele, ar trebui să înceapă din ciclul primar. Singura posibilitate de competiţie la acest nivel este Concursul Kangourou, care este bine-venit, dar este un concurs de isteţime, iar matematica înseamnă mult mai mult decât atât". A rezolvat mii de probleme, strânse în peste 50 de dosare. Îi plac jocurile pe calculator şi reuşeşte să reziste, de multe ori, poftei de a nu se lăsa prea mult absorbit de strategia virtuală. I s-a propus să urmeze Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, în condiţii foarte tentante. Deşi este conştient că aici ar fi avut profesori de matematică de elită, a refuzat, fiind speriat de depărtarea de casă. S-a ocupat serios şi de informatică, dar a constatat că nu se pot face două discipline la nivel de înaltă performanţă şi a ales matematica. "Condiţiile de pregătire pentru un matematician în devenire presupun o minte şi un creion bine ascuţite, nişte coli de hârtie şi culegeri bune. În România se găsesc din belşug...", spune Tudor-Adrian Micu, care nu vrea să părăsească niciodată România.