Au ajuns să-şi dărâme casele!

Familiile evacuate din cauza haldei de steril care înghite comuna Mateeşti nu ştiu dacă vor primi despăgubiri pentru casele distruse

Familiile evacuate din cauza haldei de steril care înghite
comuna Mateeşti nu ştiu dacă vor primi despăgubiri pentru casele distruse

Să-ţi încarci toată viaţa într-un camion şi să pleci unde vezi cu ochii. Asta e drama pe care o trăiesc cele şapte familii evacuate din cauza haldei de steril care s-a năpustit peste cătunul Vlăduţeşti. Autorităţile încă mai caută ţapi ispăşitori, responsabilitatea tragediei fiind pasată dintr-o parte în alta. Doar victimele rabdă, fără să-şi strige durerea. Deocamdată!

Valuri de noroi se apropiau şi ieri, unul după altul, încet, dar sigur, de puţinele case care au mai rămas în picioare în cătunul Vlăduţeşti din comuna Mateeşti. Glodul a luat cu el tot ce i-a stat în cale.

Numai în noaptea de luni spre marţi pământul amestecat cu zăpadă a înaintat 30 de metri, după ce în ultimele trei zile se mişcase aproape un kilometru. Zona instabilă a fost delimitată pe o suprafaţă de 17 hectare, cu o lungime de 700 de metri şi o lăţime de 240 de metri.

"Cineva trebuie să plătească"

Casa familiei Manole a fost terminată în 2007, după nouă ani de muncă. Bărbatul e miner, iar soţia a avut grijă de copilul lor. "Şi acum ce facem? Ne ducem în străini", priveau în gol cei doi soţi, tineri. Peste drum, alte tânguiri, la familia Gârlă. Copiii stabiliţi în Bucureşti au venit să-şi ajute părinţii. "Cineva trebuie să plătească. Nu e o catastrofă naturală aici", abia reuşea Elena Muraru să-şi ţină firea.

În apropiere, altă familie se pregătea să-şi evacueze căminul, deşi nu primise de la autorităţile locale notificare să plece. "Am făcut împrumut în bancă 400 milioane de lei, anul trecut, să fac îmbunătăţiri în casă. Plătesc de mă rup, nouă milioane de lei pe lună. Ne ducem la neamuri", zice Adrian Golescu. Toţi cei care plecau aveau acelaşi răspuns al bejeniei, se duceau la neamuri, fie în comuna Mateeşti, fie în cea vecină, Bărbăteşti.

Povestea unui dezastru

Totul a început cu Decretul 10 din 1985, prin care s-a decis ca sterilul rezultat de la Exploatarea Minieră Berbeşti să fie adus în apropierea cătunului Vlăduţeşti. Mai mult de 100 de case au fost atunci evacuate, pentru a face loc noului munte, pus pe terenul arabil al fostului CAP Mateeşti, pe o suprafaţă de 50 de hectare.

Interesant este că, în 1997, ţăranii din localitatea aceasta au obţinut, printr-o decizie judecătorească, stoparea depozitării sterilului în acest loc. Mai mult decât atât, directorul Exploatării Miniere Brăteşti, Gheorghe Chelcea, pe care l-am întâlnit în zona calamitată, ne-a spus că s-a aplicat un plan de stabilizare a solului, după un proiect al Institutului de Proiectări Miniere, prin nivelări ale terenului, împădurire şi "îmbrăcare" în lucernă.

"Noi am predat terenul primăriei din Mateeşti în 2002", arată directorul. Potrivit acestuia, noul platou trebuia ferit de orice lucrări agricole timp de zece ani, numai că ţăranii din zonă au procedat cu totul altfel, arând terenul şi plantând porumb, ceea ce a făcut ca pământul să-şi piardă "cuminţenia".