Asumare contra referendum

Asumarea răspunderii poate da peste cap referendumul preşedintelui . In meciul Traian Băsescu - restul clasei politice, preşedintele a câştigat din nou iniţiativa prin ultimatumul-torpilă

Asumarea răspunderii poate da peste cap referendumul preşedintelui .

In meciul Traian Băsescu - restul clasei politice, preşedintele a câştigat din nou iniţiativa prin ultimatumul-torpilă trimis de la Palatul Cotroceni direct în ferestrele de la Palatul Parlamentului. Nici dacă ar sta non-stop în sala de şedinţă, senatorii şi deputaţii nu ar reuşi să voteze până pe 22 octombrie legea reformei electorale.

Dar preşedintele nu are nicio vină pentru asta. Nu le-a zis Băsescu, în luna iunie, să se pună pe treabă, că altfel cheamă poporul să se pronunţe? Le-a zis! Nu au promis partidele că se fac luntre şi punte, că muncesc toată vara, şi până în septembrie - octombrie legea e gata?

Au promis! Acum, când au auzit ultimatumul lui Băsescu, unii au început să se dea loviţi. În stilul care l-a făcut celebru, Mircea Geoană a semnat o scrisoare în care îl muştruluieşte pe Băsescu pentru că amestecă europenele cu referendumul. Mai mult ca sigur că preşedintele se va perpeli noaptea în somn după ce va citi grozava epistolă!

Partidele politice nu au avut interesul să voteze uninominalul. Motivele sunt multe. Nu au curajul necesar, nu au resurse umane, nu vor să renunţe la sistemul de liste pe care îl controlează atât de bine. O chestiune cu adevărat serioasă este că nimeni nu poate evalua în acest moment ce impact va avea asupra politicului o asemenea reformă radicală. Pot fi efecte pozitive, cum la fel de bine pot apărea rezultate care să ne facă să regretăm votul pe liste.

Dar nu dezbaterile serioase au caracterizat viaţa publică din România, ci efectele pe termen scurt. Dacă cheamă lumea la referendum, Traian Băsescu va juca direct în campania electorală a PD pentru europarlamentare. Preşedintele va trage partidul spre o victorie concludentă, ceea ce va însemna un avantaj imens pentru democraţi în campaniile electorale de anul viitor. Obiectiv final: obţinerea majorităţii în parlament şi guvernare monocoloră PD.

De partea cealaltă, comisia pentru codul electoral a reuşit, ieri, adoptarea proiectului privind votul uninominal. Mutarea poate fi considerată ineficientă, întrucât vine prea târziu. Dar jocurile nu sunt făcute. Premierului Tăriceanu i se oferă o fereastră de oportunitate extraordinară. Guvernul nu are decât să-şi asume răspunderea pentru proiectul votat deja în comisia parlamentară.

Riscul unei moţiuni de cenzură este minim, pentru că partidele ar trebui să voteze pe faţă împotriva uninominalului, ceea ce ar fi sinucidere electorală. Măcar dacă ar cădea guvernul pentru nobila cauză a reformei electorale! Asumarea răspunderii poate da peste cap referendumul preşedintelui. Unde mai pui că, din toată tevatura, ne alegem şi cu votul uninominal.