Arctica, în pericol! Emisiile globale de mercur ar putea creşte cu 25% până în 2020

Un studiu intrenaţional, citat de Associated Press, atrage atenţia că până în anul 2020 emisiile globale de mercur ar putea creşte cu 25% dacă nu vor fi luate măsuri pentru limitarea lor. Creşterea emisiilor de mercur va conduce la otrăvirea urşilor polari, balenelor, focilor, dar şi a comunităţilor din zona arctică.

De asemenea, procesul de încălzire globală va înrăutăţi situaţia prin eliberarea mercurului stocat de mii de ani în permafrostul siberian şi prin iniţierea unor procese chimice prin care mercurul se poate transforma în compuşi şi mai periculoşi pentru viaţă, atrage atenţia studiul realizat în  opt ţări din emisfera nordică.

"Este foarte îngrijorător faptul că observăm concentraţii de mercur în continuă creştere în organismul unor animale din zone întinse ale cercului polar de nord", în pofida măsurilor de limitare a emisiilor de mercur luate de ţările din Europa de Nord, dar şi de America de Nord şi Rusia, susţin cercetătorii AMAP (Arctic Monitoring and Assessment Program).

Emisiile de mercur au crescut în alte zone ale lumii, în special în China, ţară care este în prezent cel mai mare poluator cu mercur din lume, fiind responsabilă de aproape jumătate din emisiile totale de mercur de pe planetă), mai spun cercetătorii AMAP.

Aceştia vor prezenta, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Copenhaga, raportul "Arctic Pollution 2011", obţinut de către AP.

Un alt raport, prezentat la începutul săptămânii la întâlnirea a circa 400 de oameni de ştiinţă, a evidenţiat faptul că topirea gheţarilor va duce la creşterea nivelului mării cu circa 1,6 metri în acest secol.

Ambele studii vor fi trimise secretarului de stat american Hillary Clinton şi miniştrilor de Externe ai Rusiei, Canadei, Suediei, Norvegiei, Danemarcei, Finlandei şi Islandei la Consiliul Artic care va avea loc săptămâna viitoare.

Potrivit raportului de poluare al AMAP, urşii polari, balenele beluga şi focile se numără printre speciile în organismul cărora s-au găsit niveluri ridicate de mercur, în zonele polare canadiene şi în Groenlanda. Totodată, au fost găsite cantităţi semnificative de mercur şi în organismul altor animale din ţările nordice ale Europei.

Mercurul din corpul urşilor polari poate conduce la un dezechilibru chimic în creier care afectează tot comportamentul animalului, supravieţuirea şi reproducerea sa, mai spune studiul.

Urme de mercur au fost găsite şi în aproape toate tipurile de peşti sau crustacee. La anumite niveluri, mercurul poate afecta dezvoltarea sistemului nervos al fetusului sau al unui copil mic în cazul în care mama sau copilul au consumat fructe de mare în exces. Potrivit OMS, în părţile lumii în care hrana are la bază peştele, există o rată mai mare a copiilor cu dificultăţi psihice.

Comunităţile de inuiţi sau eschimoşi din zonele artice au, de asemenea, de suferit din cauza poluării cu mercur pentru că vânează şi se hrănesc cu carne de focă şi de balenă.