Arafat: Prelungirea stării de alertă se face pe baza unor analize. Cred că se apropie momentul în care vom zice că nu mai este nevoie de ea DOCUMENT

Prelungirea stării de alertă se face pe baza unor analize, pentru a se putea facilita anumite modalităţi de lucru, precum detaşărea de personal, a declarat, joi, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat. El a adăugat că după părerea lui, se apropie momentul, în care vom nu va mai fi nevoie să fie prelungită starea de alertă.

Joi, Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a decis prelungirea stării de alertă în România cu 30 de zile, începând de pe 7 februarie 2022.. Întrebat ce condiţii trebuie înteplinite pentru a nu mai avea stare de alertă, în România, după ce ar fi existat nişte declaraţii prcum că ar fi ultima prelungire, Raed Arafat a răspuns:

"Clar că prelungirea stării de alertă este un lucru care se face pe baza unor analize. Aceste analize stau la baza deciziei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, când facem analizele respective şi se propune Guvernului, care, la rândul său, decide prelungirea stării de alertă. Starea de alertă facilitează pentru noi anumite modalităţi de lucru”, a declarat şeful DSU, dând exemplul necesităţii de detaşare de personal, care nu ar fi putut fi făcută în acest mod, fără stare de alertă.

El a explicat care este necesitatea prelungirii stării de alertă, adugând că, după părerea lui, se apropie momentul, în care vom zice că nu este nevoie să fie prelungită.

„Sunt mai multe aspecte care sunt corelate cu starea de alertă, aşa că, dacă situaţia se îmbunătăţeşte, dacă de aceste lucruri nu va mai fi nevoie de ele, cert atunci se va decide să nu se mai prelungească. Că acest lucru se întâmplă luna viitoare, sau peste două luni, acest lucru urmează să fie analizat şi decizia să fie luată a nivelul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi bineânţeles a Guvernului. Dar în analiza necesităţii prelungirii, ne uităm la aspectele în care starea de alertă le facilitează , pentru a putea face faţă presiunii sau situaţiei în care existăm şi în acest moment există câteva lucruri care fără stare de alertă nu mai putem să le menţinem. Ar fi detaşarea de personal care s-ar opri, ar fi personalul angajat pe durata stării de alertă, etc. Cu certitudine starea de alertă nu este un lucru care va fi permanent, este o situaţie provizorie, şi nimeni nu doreşte să o menţină o zi în plus faţă de cât trebuie, Da, se apropie momentul, cred, în care vom zice că nu este nevoie. Care e acest moment, urmează să se decidă”, a adăugat el.

Analiza săptămânală COVID-19 în România

Astfel, potrivit analizei săptămânale Covid-19 în România, pe data de 27 ianuarie am avut 31.683 de cazuri, iar pe 3 februarie avem 32.671 de cazuri.

În ce priveşte internările la terapie intensivă creşterea este mai lentă. Astfel că dacă pe 27 ianuarie erau 731 de pacienţi internaţi la ATI, astăzi sunt 993.

De asemenea, referitor la numărul de decese, pe data dacă acum o săptămână am avut 71 de decese, astăzi avem 111.

În ce priveşte numărul de localităţi cu incidenţa între 1 şi 3 la mie, pe 27 ianuarie erau 991, iar pe 2 februarie au fost 657.

Totodată, acum o săptămână aveam 1.636 de localităţi cu incidenţa de peste 3 la mie, în timp ce ieri avem 2.347.

În ce priveşte evoluţia incidenţei de peste 3 la mie în localităţi, în Alba, spre exemplu, pe 27 ianuarie incidenţa era de 44 la mie, iar pe miercuri, 2 februarie, era de 63 la mie.

În ce priveşte managementul mediacal, am fost 64 de solicitări de transfer în perioada 20-26 ianuarie, iar în perioada 27 ianuarie - 2 februarie au fost 77.

În ce priveşte personalul detaşat, în ultima săptămână analizată au fost emise 60 de ordine de detaşare pentru 1.094 de cadre medicale.