Adolescenţii români, printre cei mai mari consumatori de alcool
0Copiii şi adolescenţii din România sunt printre cei mari consumatori de alcool din întreaga Uniune Europeană. Realitatea dramatică este surprinsă în cele mai recente statistici publicate de UNICEF, potrivit cărora cauzele sunt multiple: de la obiceiul părinţilor de a bea alcool în văzul celor mici până la lipsa de informare în şcoli asupra consecinţelor pe care le are acest viciu.
Concret, ţara noastră ocupă locul 7 din 29 de ţări în privinţa consumului de alcool în rândul celor cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani, înaintea României clasându-se Cehia, Lituania, Ungaria, Croaţia, Danemarca şi Bulgaria. Statisticile nu i-au surprins însă pe specialişti, care spun că în România consumul de alcool este perceput ca o normalitate. Pe de altă parte, experţii evidenţiază că un consum la o vârstă fragedă are consecinţe nu doar asupra sănătăţii copiilor, ci şi le influenţează într-un mod negativ şi performanţele şcolare.
„Consumul de alcool ţine de modelele culturale care există într-o societate. Aşa cum la noi este normal să mâncăm sarmale şi carne de porc, la fel de normal este şi consumul de alcool, fie că vorbim de copii sau adulţi. Cei mai mulţi părinţi dau copiilor alcool înainte ca aceştia să împlinească vârsta de 18 ani. Aceştia nu percep ca fiind un lucru negativ faptul că la cină îi dau copilului lor să bea un pahar de vin. Însă dacă aceştia ajung să bea vodcă în spatele şcolii, deja vorbim de alte implicaţii, care pot duce către infracţiuni“, a explicat sociologul Alfred Bulai.
Alcoolul: o normalitate în familia românească
Potrivit acestuia, comportamentul părinţilor poate fi imitat în foarte multe cazuri de copii. Astfel că, dacă într-o familie părinţii consumă alcool, şansele ca şi micuţii să facă acelaşi lucru în viitor sunt considerabile.
„Totuşi, această tendinţă nu se aplică în toate cazurile. De exemplu, există adolescenţi care se apucă de băut din teribilism, nu pentru că a avut părinţi alcoolici. La fel este şi în cazul copiilor care, deşi au fost crescuţi de părinţi alcoolici, nu le preiau modelul “, a arătat Alfred Bulai.
Dorinţa de a experimenta este un alt motiv pentru care copiii români ajung să consume alcool, spune şi Gabriela Alexandrescu, preşedintele organizaţiei „Salvaţi Copiii”. „Intervalul de vârstă 11-15 ani descrie prima parte a adolescenţei, o perioadă a descoperirilor şi experimentelor, în care cei mai mulţi adolescenţi îşi asumă comportamente de <<adulţi>>, printre care, bineînţeles, şi consumul de alcool. Deşi experimentele sunt considerate tendinţe fireşti care facilitează tranziţia către vârsta adultă, vârsta fragedă, imaturitatea în dezvoltarea fizică şi emoţională, transformă adeseori consumul de alcool în adolescenţă, din experiment în comportament periculos”, a completat specialista.
Problema, în opinia experţilor, e faptul că fenomenul este unul în creştere, fapt oglindit şi de statisticile la nivel european. Presiunea anturajului şi stima de sine negativă sunt alte motive pentru care tinerii se apucă de băut la vârste fragede.
De aceeaşi părere este şi Mirela Horumbă, psiholog, care afirmă că tinerii care consumă alcool o fac pentru că nu „se simt înţeleşi de părinţi şi de ceilalţi din jurul lor, şi nu se simt iubiţi. De aceea, ei recurg la tot felul de substanţe chimice cum este şi alcoolul pentru a vedea lumea într-o lumină diferită. Astfel, azi consumă puţin, mâine la fel, până când se instalează comportamentul adictiv şi de multe ori este foarte greu să te desprinzi de acest viciu. În adolescenţă sunt aceste predispoziţii şi teribilisme specifice vârstei. Mulţi tineri vor să pară adulţi şi atunci imită comportamente nocive precum consumul de alcool, fumatul ş.a.m.d“.
Copiii care beau alcool abandonează şcoala
Iar aceştia nu doar că ajung să dezvolte diverse probleme de sănătate, ci au şi performanţe şcolare tot mai scăzute. Spre exemplu, Luminiţa Costache, specialist în Educaţie la UNICEF, spune că mulţi copii care consumă alcool ajung să abandoneze şcoala. „Cei care continuă să meargă la şcoală au o performanţă mai scăzută, dat fiind că alcoolul afectează capacitatea de concentrare şi de memorare“, a explicat Costache.
Tocmai din această cauză ar fi nevoie de o implicare mai mare a şcolii în recuperarea acestor copii. „Sistemul educaţional ar putea să aibă programe prin care să explice care sunt efectele consumului de alcool şi ce modificări produc asupra creierului. Astfel, i-ar face mai conştienţi pe cei mici cu privire la consecinţe”, a mai spus expertul în educaţie.
Însă efectele asupra sănătăţii nu sunt deloc de neglijat. Ele îşi pot pune amprenta asupra dezvoltării psihice a copiilor, care sunt în formare. „Consumul de alcool este mai dăunător pentru adolescenţi decât pentru adulţi. Orice picătură de alcool afectează dezvoltarea psihologică şi maturizarea sistemului nervos. Din acest motiv, în unele state este vehiculată ideea de a nu consuma alcool până la vârsta de 21 de ani“, a conchis conferenţiarul Florentina Furtunescu, specialist în sănătate publică la UMF „Carol Davila“.