40.000 de câini fac viaţa grea bucureştenilor

La Institutul "Matei Balş" din Bucureşti ajung zilnic aproximativ 20-30 de oameni care solicită tratament antirabic sau care au fost muşcaţi recent de câinii comunitari. Autorităţile

La Institutul "Matei Balş" din Bucureşti ajung zilnic aproximativ 20-30 de oameni care solicită tratament antirabic sau care au fost muşcaţi recent de câinii comunitari. Autorităţile estimează că aproximativ 40.000 de câini fără stăpân mai trăiesc în Bucureşti.

Suntem de jumătate de oră la Secţia de Boli Infecţioase a Institutului "Matei Balş" din Bucureşti şi s-au perindat, deja, trei persoane care solicită asistenţă medicală după ce au fost atacate de câini comunitari: o elevă, un pensionar, un bărbat între două vârste.

Dacă ar mai fi sosit în curtea Institutului o blondă, un asiatic şi un neoprotestant, la Balş s-ar fi putut întinde o Horă a Unirii. Mergem la Institut ca să aflăm rezultatele atacurilor haitelor de câini fără stăpân, al căror număr este estimat de edilii Capitalei la circa 40.000. Încă de la bariera de acces în spital, un şef de tură ne avertizase: "Mulţi, domnule, mulţi ne vin, eu îi înregistrez aicea, la poartă, îi scriu în caiet! Ieri, par egzamplu, mi-au venit vreo 40 de oameni, cu tratamente şi cu muşcături! Unde-o să ajungem?". Întrebarea portarului zboară cuminte în eter şi se fixează zdravăn acolo, în aşteptarea unui răspuns al Primăriei Generale din Bucureşti. "Avem foarte mulţi oameni care ni se adresează.

Majoritatea provin din Capitală, dar ajung destui şi dinspre localităţile învecinate. Abia avem timp să respirăm!", ne-a declarat sacadat, între două injecţii, medicul primar Adriana Hristea. Într-o cămăruţă alăturată, o asistentă se luptă să readucă la viaţă calculatorul ("Softul e de vină…", mormăie ea) de pe birou: în acea memorie electronică sunt înregistrate victimele câinilor, zecile de bucureşteni care îşi prezintă, în funcţie de programarea medicilor, piciorul zgâriat sau mâna muşcată pentru injecţia obligatorie. "Ce vreţi, domnu', aşa e lumea asta împărţită: câinii au dreptul la eutanasie, sau cum i-or mai zice, iar oamenii au dreptul la seringi.

Chestie de opţiune! Şi pe mine m-au muşcat nişte câini acu' două luni, eu stau în Pajura, dar nu aş cere niciodată să-i euta... eunata… cum îi spune, domn'le?", se precipită bucureşteanul Nicolae Greabăn, unul dintre cei prezenţi în curtea spitalului. Eleva Gabriela Guţă (15 ani) spune că a scăpat cu bine. "M-a atacat un căţel, a simţit, probabil, că mi-e frică sau că îl ameninţ eu cu ceva! Doar m-a zgâriat, n-a fost în stare de nimic!", spune fata, care adaugă că nu este de acord cu eutanasierea câinilor.

"E uşor să te răzbuni pe nişte fiinţe fără apărare! Mai greu este să le oferi o alternativă, iar aici, România e nepregătită la multe: nu poate ea să hrănească nişte refugiaţi, vai de mămaliga ei, dar nişte maidanezi?", concluzionează eleva.

Înăuntru, într-un salon, un bărbat stă lungit pe pat şi respiră greu. A fost muşcat, iar acum a venit pentru continuarea tratamentului. "Acum 28 de zile am fost atacat de un câine, în zona Floreasca. Avea stăpân, uitase poarta deschisă. M-am ferit eu, dar n-am putut să-l evit!", ne spune Ion Georgescu (49 ani) din Bucureşti. "Sunt iubitor de animale, dar aceşti câini sunt pericol social, să ştiţi.

Cine mă despăgubeşte pentru timpul pierdut? Când am venit aici, am stat la coadă o oră şi jumătate! Primăria se acoperă de legi, pe cine să dai în judecată?

Mai ai şi cheltuieli, că serviciul nu este gratuit total, antibioticul se cumpără! Foarte rău că noua lege permite eutanasierea doar a câinilor bătrâni sau bolnavi!", adaugă Georgescu. Lângă el, Dragoş Checiu (28 ani) confirmă: "Este neplăcut, este timp pierdut, este şi emoţia de moment! Mi s-au dat injecţii în 5 doze, pe care le iau la indicaţiile medicului, de aceea am revenit azi aici. Eu mergeam spre casă când a sărit un câine la mine!". Dragoş este originar din Roman şi locuieşte acum în Bucureşti.

Focarele de rabie se extind în ţară

Judeţul Sălaj deţine în prezent un nedorit record: Direcţia Sanitar-Veterinară (DSV) locală a identificat nu mai puţin de 16 focare active de rabie, din care şapte datează din acest an. "Este o situaţie periculoasă şi fără precedent, cauzată de vulpile purtătoare de virusul turbării, ce intră în gospodării în căutare de hrană, putând transmite virusul animalelor domestice", a declarat directorul DSV Sălaj, Mircea Martin, citat de Mediafax. Oraşul Bucureşti nu s-a mai confruntat cu o situaţie similară din decembrie 2007, când o vulpe turbată ar fi fost semnalată în zona Ilfov, la Măgurele.

În astfel de cazuri, se instituie o zonă de protecţie şi una de supraveghere mult mai largă, în interiorul cărora se efectuează eutanasierea câinilor suspecţi şi se vaccinează populaţia. La vremea respectivă, DSV Bucureşti a negat vehement faptul că ar exista, pentru Capitală, riscul izbucnirii unei epidemii de rabie. Ca măsură de reducere a numărului de focare de rabie, Guvernul a hotărât să acorde o recompensă de 50 de lei pentru oricine va aduce o vulpe împuşcată la laboratoare pentru evaluarea vaccinului antirabic aplicat anterior.