200 de muncitori de la Republica l-au "arestat" pe patronul rus

Ieri, nesfarsitul conflict de munca de la societatea Republica din Bucuresti a atins un nou varf. Mai bine de 200 de muncitori furiosi au luat cu asalt biroul conducerii societatii si l-au "arestat"

Ieri, nesfarsitul conflict de munca de la societatea Republica din Bucuresti a atins un nou varf. Mai bine de 200 de muncitori furiosi au luat cu asalt biroul conducerii societatii si l-au "arestat" pe patronul rus, pentru a-l aduce la negocieri. Intreaga zi a trecut cu echipa directorilor rusi prinsi in inghesuiala sindicalistilor, care le-au cerut plata imediata a restantelor salariale. "De dimineata am venit toti muncitorii, ca in fiecare zi, sa sprijinim poarta. Conducerea ne promisese ca astazi (ieri - n.n) se vor da niste bani. Numai ca am auzit ca liderii sindicatului erau tinuti in anticamera si nu fusesera primiti pentru a discuta despre sumele care ni se cuvin", povesteste unul dintre muncitori. In acel moment, toti salariatii - din vreo trei sectii de productie - au atacat cladirea conducerii. Iouri Trifanov, patronul firmei, Vladimir Nicondrov, presedintele Consiliului de Administratie, plus traducatorul au fost prinsi de protestatari si sechestrati la masa negocierilor. Cu oamenii furiosi pe cap, rusii nu au reusit nici dupa cinci ore de discutii sa dezamorseze conflictul. Asa cum povestesc sindicalistii, "problema Republica" dateaza inca din 2002. "Atunci a inceput sa scartaie treaba - nu au fost platite salariile, datoriile la buget si curentul electric. Asta, chiar daca societatea avea contracte care mergeau destul de bine, in colaborarea cu rusii de la firma Moody". In noiembrie 2002 - atunci cand nu a fost platit nici un salariu -, salariatii au organizat cateva proteste, pe care le-au oprit in momentul in care s-a pus problema privatizarii societatii. In martie 2003, Republica a fost preluata de "colaboratorii" rusi. Numai ca, in acest timp, restantele salariale crescusera, iar, din cauza datoriilor, societatea ramasese fara energie electrica. Nici protocolul semnat cu reprezentantii sindicalistilor - in care se mentiona ca investitorul este obligat sa plateasca salariile restante - nu fusese respectat. Spre sfarsitul anului, conflictul de la Republica s-a transformat in lupte de strada intre muncitori si jandarmi. "Am ajuns sa ne cunoastem asa de bine cu jandarmii ca ne spunem pe nume. Ba, dupa o batai,e au luat o prima. De atunci ne tot intreaba cand mai iesim la scandal, ca au nevoie de bani!", povesteste un lider de sindicat. In cele din urma, salariatii si patronii rusi au semnat un acord - "legalizat la notar" - prin care cei de la Moody promiteau reluarea activitatii pe 1 octombrie si, tot de atunci, plata restantelor salariale. Numai ca, asa cum sustin liderii, muncitorii au continuat sa sprijine poarta fabricii. "E drept, mai sunt unii care lucreaza, da' astia taie fierul din fabrica sa-l vanda la tigani pentru ca patronii sa ii plateasca pe bodiguarzii de la intrare", vorbesc salariatii. Astfel, dupa un an de negocieri, conflicte si somaj, muncitorii de la Republica au ajuns sa aiba de primit restante la salariu de cateva zeci de milioane de lei. "In plus, nici nu putem sa ne mutam de aici - asta fiindca, din cauza datoriilor pe care le are societatea, cartile noastre de munca au o pauza de 11 ani. De atunci nu s-a mai platit CAS-ul sau asigurarile". Patronul firmei Moody - cea care a preluat Republica - spunea, ieri, ca "nu se poate face treaba daca sunt arestat". In huiduielile oamenilor, rusul a incercat sa spuna ca are de gand sa porneasca o sectie si sa elibereze niste bani din banca. Lucru aproape imposibil, deoarece fondurile gasite in banca erau sub sechestru din cauza datoriilor.
Ultima ora
La inchiderea editiei, situatia de la Republica parea sa nu aiba solutie. Liderii sindicali ne-au declarat ca asteapta un "raspuns responsabil" de la APAPS, oficialii APAPS ne-au declarat ca ceea ce se intampla la Republica reprezinta un conflict intre salariati si patronul unei intreprinderi private. In consecinta, APAPS nu poate interveni in conflictul de la Republica.