1 Martie, o zi altfel decât la noi

Sărbătoarea Mărţişorului, atât de cunoscută în România, Bucovina şi Republica Moldova, are o „soră mai mică” în Bulgaria, unde se numeşte „Marteniţa”. Americanii sărbă­toresc Ziua Porcului, iar islandezii - Ziua Berii.

Citeşte şi:

Primul Mărţişor pentru „Adevărul de Seară“ Braşov

Pentru români, 1 martie este ziua în care femeile primesc mărţişoare. În Bucovina şi Basarabia se oferă chiar şi medalioane de aur sau de argint, care se poartă la gât cel puţin 12 zile, dar semnificaţia este aceeaşi: celui care îl primeşte i se urează sănătate şi noroc pentru tot anul.

În Bulgaria, Mărţişorul e denumit „Marteniţa" şi se oferă numai şnurul alb-roşu, cu ciucuri la capete, dar fără un talisman. Mica fundiţă este o urare de sănătate, albul fiind simbolul sufletului, iar roşul fiind simbolul sângelui, deci al trupului. Oferirea unui şnur înglobează o urare de sănătate completă, a trupului şi a sufletului, în ziua în care natura însăşi renaşte după o iarnă grea.

Doar bere în Islanda

În Islanda, la 1 martie se sărbătoreşte berea. Totul a început cu o mare zi de bucurie, celebrată la 1 martie 1989, când s-a pus capăt unei prohibiţii care a durat 74 de ani. Interdicţia comercializării băuturilor alcoolice, impusă în 1915, a fost votată printr-un referendum desfăşurat în anul 1908. Nu locuitorii Islandei, ci Spania a protestat prima faţă de această restricţie, refuzând, în anul 1921, să mai cumpere peşte din Islanda atât timp cât islandezii nu cumpără vinuri spaniole.

Inspiraţi de acordul pentru vin, islandezii au legalizat, în 1935, şi băuturile spirtoase, dar nu şi berea, pe motiv că e prea ieftină şi se bea în cantităţi mari. Ca atare, multă vreme, în Islanda s-a vândut numai bere fără alcool (pe care ei o numesc pilsner!), în care bărbaţii puneau singuri tărie pentru a o „îmbunătăţi". Acum 20 de ani s-a pus capăt acestei făţărnicii şi la 1 martie 1989 a avut loc primul festival al berii alcoolizate. De atunci, prima zi a lunii martie se numeşte Ziua Berii, iar islandezii beau numai bere, în cinstea ei.

SUA: „petreceri ale porcului"

„National Pig Day" este o sărbătoare iubită de americani, instituită în 1972, la iniţiativa unor surori. Ellen Stanley, o profesoară din Lubbock, Texas, şi Mary Lynne Rave din Beaufort, North Carolina, au decretat singure că porcul merită şi el să fie sărbătorit într-o zi din an şi au ales ziua de 1 martie, pe care au propus-o simultan autorităţilor din cele două state. Scopul declarat a fost acela de a „recunoaşte meritele celui mai gustos animal domestic", adesea desconsiderat pe nedrept în multe gospodării.

De Ziua Porcului, şcolile fac excursii la grădinile zoologice din apropiere şi, eventual, la ferme ecologice unde se cresc porci. Şi purceii din locuinţele proprii se bucură de atenţie şi primesc mâncare specială, mulţi dintre ei fiind ornaţi cu fundiţe multicolore. Crescătorii de animale organizează aşa-numitele „petreceri ale porcului", la care se bea punch roz şi se servesc numai delicatese obţinute din carnea porcului. Câteva organizaţii pentru protecţia animalelor şi unele grupuri de vegetarieni sărbătoresc, în semn de protest, Ziua untului de arahide.

În oraşul Lexington, din statul american Kentucky, se organizează o paradă şi o expoziţie de obiecte de artă cu şi despre porci. Sute de modele de puşculiţe în formă de purcel, bibelouri şi tablouri sunt scoase din case şi aduse la muzeul care durează o singură zi. Copiii fac concursuri de sculptat purcei din rădăcini şi amuzante întreceri de grohăit, iar purceii se întrec la ­curse cu obstacole sau sărind în piscine. Tot la 1 martie, Bosnia-Herţegovina îşi sărbătoreşte independenţa obţinută în anul 1992.