Vaccinul antigripal 2015-2016, mai eficient decât cel din sezonul trecut

Vaccinul antigripal din sezonul 2015-2016 asigură o rată de protecţie de 50%, faţă de numai 13% a vaccinului antigripal de iarna trecută, potrivit autorităţilor americane. Anul trecut, vaccinul antigripal a oferit o protecţie scăzută persoanelor imunizate, deoarece principala tulpină inclusă în vaccin a suferit o mutaţie de ultimă oră.

Până acum, toate tulpinile virale aflate în circulaţie în acest an şi responsabile de primele cazuri de gripă din acest sezon „corespund cu precizie la ceea ce este în acest vaccin şi care ar trebui să ofere o bună protecţie”, anunţă doctorul Bill Schaffner, profesor de medicină preventivă şi boli infecţioase la Facultatea de Medicină a Universităţii Vanderbilt, în cadrul unei conferinţe de presă, informează Franceinfotv.

Cu toate acestea, rata de protecţie a vaccinului antigripal pentru sezonul actual rămâne inferioară celei asigurate de majoritatea celorlalte vaccinuri. Specialiştii susţin totuşi că gradul de protecţie este suficient de mare astfel încât să se evite o epidemie de gripă. Anul trecut, vaccinul antigripal a dat o protecţie scăzută persoanelor vaccinate, deoarece principala tulpină din compoziţia serului a înregistrat o mutaţie de ultimă oră.

Vaccinul antigripal pentru 2014-2015 a fost elaborat în martie 2014, dată la care autorităţile şi-au data seama că tulpina A (H3N2) începe să se modifice. De-abia după şase luni, această tulpină a devenit predominantă, făcând ca vaccinul iniţial să devină foarte puţin eficient.

Pentru a determina ce tulpini virale ar trebui introduse în noul vaccin, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recoltat, în perioada septembrie 2014 şi ianuarie 2015, probe de sânge de la persoane contaminate. Astfel, vaccinul de anul acesta cuprinde tulpina mutantă a gripei A (H3N2). În emisfera sudică, primele campanii de vaccinare au debutat încă din luna septembrie. 

Ce este gripa şi cum se transmite?

Gripa este o infecţie respiratorie transmisibilă (contagioasă) cauzată de virusul gripal. În Europa, gripa apare cu regularitate în epidemii anuale, în lunile de iarna. De obicei, epidemiile de iarnă afectează fiecare ţară pentru una sau două luni şi durează la nivelul continentului european aproape 4 luni.

Nu toţi cei care s-au infectat cu virusul gripal se îmbolnăvesc, însă cei care au forme clinice de boală prezintă simptomele comune: febră, tuse, dureri în gât, dureri musculare şi articulare, dureri de cap, stare de rău, oboseală. Simptomele infecţiei cu virusul gripei seamănă cu alte infecţii virale respiratorii. Gripa este mai severă decât răceala, care este produsă de alte virusuri respiratorii şi nu de virusul gripal.

La cazurile necomplicate de gripă simptomele se remit spontan în 7 zile de la debut.

Îmbolnăvirile severe şi complicaţiile apar mai frecvent în anumite grupuri la risc: acestea includ persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, cei cu afecţiuni medicale cronice precum diabetul, deficitul imunitar, afecţiunile cronice respiratorii, afecţiunile cronice cardiovasculare, obezitatea. De asemenea există un risc crescut pentru copii la vârste mici şi pentru femeile gravide. Ocazional pot apare forme severe de gripă la persoane sănătoase care nu fac parte din aceste grupe la risc.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă vaccinarea antigripală în primul rând a persoanelor la risc (personal medical, persoane peste 65 ani, persoane cu afecţiuni cronice, gravide), dar şi a copiilor cu vârsta peste 6 luni.