Una din două persoane suferă de intoleranţe alimentare

Balonarea, sindromul colonului iritabil, dar şi oboseala cronică şi durerile de cap pot fi consecinţe ale acestei tulburări. Frecvent confundate cu alergiile, intoleranţele alimentare sunt mult mai răspândite decât acestea, dar au manifestări mai ascunse.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, jumătate din populaţia Globului suferă de o formă de intoleranţă alimentară. Această problemă se manifestă cel mai adesea prin indigestii (crampe şi balonări, constipaţie sau diaree).

Însă, potrivit specialiştilor, incompatibilitatea cu anumite alimente poate sta şi la originea unor afecţiuni ale pielii, precum acneea, eczemele şi psoriazisul.

Migrenele, cefaleea, insomniile şi depresiile, dar şi manifestările respiratorii şi articulare au fost şi ele puse pe seama intoleranţelor alimentare.

„Intoleranţa alimentară este o consecinţă a reacţiilor adverse produse de anumite componente din alimente în cazul unor persoane", explică prof. dr. Dan Cheţa de la Institutul de Diabet şi Boli Metabolice „Nicolae Paulescu" din Bucureşti.

Cauza, deficitele enzimatice

Mecanismul apariţiei intoleranţei alimentare este insuficient cunoscut, dar se pare că la originea ei stă un deficit enzimatic. Potrivit specialiştilor, atunci când anumite enzime se produc în cantităţi insuficiente în organism, acesta nu mai digeră corespunzător unele alimente.

Astfel, la contactul cu o serie de compuşi pe care nu îi recunoaşte, organismul va produce imunoglobuline de tip IgG. Iar alimentele cel mai des implicate în procesele de intoleranţă alimentară sunt cele bogate în proteine, precum carnea, ouăle şi lactatele.

„Ambele tipuri de afecţiuni, alergia şi intoleranţa alimentară, acţionează prin mecanism imunologic, dar dacă în cazul alergiilor organismul produce imunoglobuline de tip IgE, în intoleranţele alimentare cresc nivelurile de IgG faţă de alimentul greu tolerat", ne spune dr. Luiza Pîrvu, consultant în nutriţie.

Alte mecanisme aflate sub investigaţie implică substanţele care determină apariţia plăcerii culinare, precum serotonina.

Pot apărea episodic

Spre deosebire de alergiile alimentare, intoleranţele sunt mult mai răspândite, dar au manifestări mai ascunse, care nu pot fi asociate întotdeauna cu un aliment pe care îl consumăm. „Intoleranţa alimentară are un caracter cronic şi episodic, tranzitoriu. Pe scurt, ceea ce provoacă la un moment dat simptome supărătoare poate fi perfect tolerat cu alte ocazii", explică medicul Marian Zota, specialist gastroenterolog la clinica ­MedAs din Bucureşti.

În plus, este greu să stabilim prin simplă observaţie alimentul care ne cauzează intoleranţa alimentară. Aceasta pentru că procesul de digestie face ca un aliment pe care îl consumăm la micul dejun să poată provoca simptome supărătoare imediat, dar şi la 12 ore distanţă.

Cum descoperim produsele-problemă

Un test care promite depistarea a până la 113 ­alimente-sursă de intoleranţă este testul York (YorkTest), disponibil şi în România. Potrivit reprezentanţilor YorkTest, acesta analizează intoleranţele alimentare şi oferă persoanei interesate o scală a alimentelor, de la cele de evitat şi de consumat cu moderaţie şi până la cele complet recomandate. Kitul permite recoltarea unei picături de sânge din deget şi trimiterea probei la un laborator din Londra. În costul de 399 de euro, plătibil în cinci rate, intră şi o consultaţie cu un medic nutriţionist, pentru a stabili ce alimente trebuie eliminate din dietă sau trebuie consumate în cantităţi mai mici. În luna iunie, cu sprijinul reţelei private de sănătate Regina Maria, copiii cu vârste între 3 şi 14 ani beneficiază de o reducere de aproximativ 40% la efectuarea YorkTest.

Simptomele digestive, frecvente

Intoleranţele pot avea simptome comune cu toxiinfecţiile alimentare, cum ar fi diareea şi greaţa, dar sunt mult mai blânde decât acestea. „Toxiinfecţia alimentară este un eveniment acut ce se manifestă cu diaree, cu vărsături, cu febră şi cu alterarea stării generale: febră, cefalee şi astenie", subliniază medicul gastroenterolog Marian Zota. Toxiinfecţiile sunt produse de consumul unui aliment infestat cu un microorganism şi sunt mai frecvente în sezonul cald.