Un medicament pentru depresia rezistentă, similar ketaminei, aprobat în Uniunea Europeană

Un medicament cu acţiune similară ketaminei (un anestezic folosit şi ca drog) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru tratamentul depresiei severe, rezistentă la antidepresivele convenţionale, care diminuează simptomele pe parcursul a săptămâni sau luni, relatează The Guardian.

Comisia Europeană a anunţat joi decizia de a aproba un medicament similar ketaminei pentru tratamentul depresiei persistente în Uniunea Europeană şi în ţările din Spaţiul Economic European (între care Norvegia şi Islanda). Compania americană Janssen îl comercializează deja în SUA ca antidepresiv sub denumirea de Sparvato.

Esketamina se administrează nazal şi acţionează rapid, după doar câteva ore, fiind eficace într-un mod complet diferit de antidepresivele obişnuite, spun cercetătorii. Medicamentul este destinat celor care nu răspund la alte antidepresive şi se ia în combinaţie cu acestea.

Potrivit hopkinsmedicine.org, Adam Kaplin de la Clinica Johns Hopkins spune că esketamina pare să fie eficientă în reducerea ideaţiei suicidare, iar efectele sale sunt rapide şi este eficientă întrucât „Ţinteşte mai multe conexiuni neuronale deodată, nu doar una, manipulând neurotransmiţătorul glutamat, unul foarte folosit în comunicarea neuronală”.

Specialiştii şi psihiatri au păreri împărţite în privinţa beneficiilor raportat la posibilitatea de provoca dependenţă –criticii invocând faptul că esketamina este mai aproape de un drog decât de un medicament psihiatric.

Rupert McShane, psihiatru şi profesor asociat la Universitatea Oxford, a spus că este un progres în tratamentul depresiei şi că este un drog bine elaborat. El poate fi o posibilitate de vindecare pentru unii, ca orice medicament, în timp ce nu va funcţiona pentru alţii.

Studiile clinice au arătat că esketamina işi face efectul în câteva ore şi acţiunea sa este una de durată.

Un studiu pe termen lung a arătat că pacienţii care nu răspund la antidepresivele convenţionale au un risc de aproximativ două ori mai mic de a avea o recădere dacă iau esketamină comparativ cu grupul de control căruia i s-au administrat antidepresive orale şi pufuri nazale placebo.

Cercetătorii cred că esketamina, ca şi ketamina, acţionează la nivelul altor căi neuronale decât o fac antidepresivele uzuale precum inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI). Cele două au efect asupra unei alte substanţe chimice din creier şi anume asupra glutamatului: studiile pe animale au arătat că acesta reface conexiuni pierdute ale celulelor cerebrale care au suferit modificări din cauza depresiei îndelungate.

Însă rezultatele studiilor clinice nu sunt consistente, două din trei studii clinice pe termen scurt n-au dovedit acţiune semnificativă în reducerea simptomelor depresive, în timp ce efectele adverse pot fi serioase: tulburări de percepţie, modificări ale conştienţei, cistită, creştere a tensiunii arteriale, după cum au şi potenţial de a fi folosite ca droguri.

Un grup de 12 psihiatri chiar au scris la o agenţie de reglementare a medicamentelor protestând faţă de aprobarea licenţei de comercializare: „Beneficiile ce par a fi obţinute pe termen scurt nu sunt deloc suprinzătoare, date fiind similarităţile cu drogurile, şi nu pot fi argumente pentru aprobarea medicamentului.

Aceleaşi efecte precum euforie de scurtă durată şi stări disociative au şi drogurile folosite pe străzi”, au scris aceştia.

Allan Young, directorul Centrului pentru Tulburări Afective al King’s College London, care a participat la realizarea studiilor clinice, a spus că datele nu confirmă îngrijorările cu privire la tulburările psihotice sau provocarea unei dependenţe puternice.

„Scenariul e unul foarte diferit de cel al abuzului în care oamenii iau doze masive. În acest moment partea de siguranţă arată bine”, a spus Young care spune că esketamina este primul dintr-un nou val de medicamente pentru depresie, din care face parte şi substanţa psihoactivă psilocibină care se găseşte în ciupercile halucinogene  şi care se află în faza de testare.

În general există multe cercetări în prezent care îşi îndreaptă atenţia asupra unor noi entităţi chimice – unele foarte diferite de vechile antidepresive, spune cercetătorul.