Tratamentul corect previne complicaţiile diabetului zaharat

Testarea regulată a glicemiei ne ajută să controlăm eficient riscurile asociate acestei afecțiuni. Coma diabetică poate pune în pericol viaţa bolnavului dacă nu se intervine la timp. Pe termen lung, diabetul zaharat mai poate afecta inima, vederea, rinichii şi nervii.

Atât diabetul zaharat de tip I (insulinodependent), cât şi cel de tip II (noninsulinodependent) pot duce la apariţia unor complicaţii acute pe termen lung. Menţinerea cât mai aproape de normal a nivelului glicemiei ajută la prevenirea complicaţiilor cardio­vasculare, renale, oftal­mologice şi pe cele de la nivelul nervilor.

Tahicardia, semn al hipoglicemiei

Starea de agitaţie, tremorul, tahicardia, hipotensiunea şi starea confuzională sunt câteva dintre simptomele comei hipoglicemice, care poate apărea în ambele tipuri de diabet. Pot surveni şi leziuni cerebrale, creierul fiind privat de glucoză, principala sa sursă energetică.

„Când hipoglicemia severă este prelungită, leziunile sunt ireversibile, putând determina până la urmă decesul", avertizează Claudia Ionescu, medic primar medicină internă, specializare diabet, boli metabolice şi nutriţie de la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti.

Mirosul de acetonă anunţă coma

Uneori, coma apare ca o primă manifestare a diabetului, persoana neştiind că suferă de această boală. Este vorba despre coma diabetică cetoacidozică. Potrivit medicului Claudia Ionescu, aceasta poate apărea la debutul diabetului, la un diabetic anterior necunoscut sau poate surveni la un bolnav cunoscut cu diabet, din cauza întreruperii tratamentului cu insulină sau în urma scăderii dozelor.

Printre semnele care anunţă o astfel de complicaţie se numără oboseala intensă, greaţa, vărsăturile, durerile abdominale şi respiraţia cu miros de acetonă.

O complicaţie acută care poate apărea mai ales la pacienţii cu diabet de tip II ce urmează tratament cu antidiabetice orale este coma hiper­osmolară, marcată prin deshidratare accentuată.

Pierderea vederii, posibil risc

Cea mai comună complicaţie cronică în ambele tipuri de diabet este retinopatia diabetică, aceasta apărând după aproximativ 10 ani de evoluţie a bolii. Se manifestă prin scăderea progresivă a vederii, mergând chiar până la orbire în situaţiile grave.

 De asemenea, diabetul mai poate da unele modificări la nivelul ochilor, precum pigmentări ale corneei şi ale irisului. Pentru prevenirea acestor neplăceri, medicii recomandă controlul oftalmologic anual.

Şi rinichii sunt afectaţi

Se estimează că, în scurt timp, diabetul se va face responsabil de aproape jumătate din cazurile de boală cronică de rinichi în stadiul de insuficienţă renală.

„Nefropatia diabetică este una dintre cauzele principale de deces în diabetul zaharat de tip I prin insuficienţă renală cronică, cel mai frecvent ajunsă în stadiu uremic cu dializă, şi în diabetul zaharat de tip II apărut la vârste relativ tinere", atrage atenţia medicul Claudia Ionescu. Afectarea renală se manifestă de obicei după 15 ani de evoluţie a bolii.

Alte complicaţii importante ale diabetului sunt tulburările cardiovasculare, neuropatia (afectarea nervilor), piciorul diabetic (manifestat prin leziuni la nivelul piciorului, putându-se ajunge la amputarea acestuia) şi disfuncţia erectilă.

"Complicaţiile cardiovasculare reprezintă prima cauză de deces la bolnavii diabetici."
Claudia Ionescu
medic primar medicină internă