Studiu. Apariţia „furtunii de citokine” la unii pacienţi cu COVID-19 ar putea fi prezisă cu ajutorul unor markeri

O parte dintre persoanele care dezvoltă forme grave de COVID-19 se confruntă cu apariţia unei inflamaţii periculoase şi sistemice, declanşate de un răspuns imunitar hiperactiv, care poartă denumirea „furtună de citokine”, potrivit unui studiu realizat de Temple University din Philadelphia, potrivit DPA, citat de Agerpres.

Un nou studiu realizat de Temple University din Philadelphia a identificat câţiva markeri chimici, uşor de măsurat cu ajutorul testelor sangvine standard disponibile în spitale, care ar putea fi de ajutor. Autorii studiului au început prin a măsura nivelurile unui grup de 62 de astfel de markeri în cazul a sute de pacienţi spitalizaţi cu COVID-19, inclusiv proteine şi alte substanţe legate de metabolism, sistemul imunitar şi alte funcţii ale organismului. Doar câteva dintre acestea erau neobişnuit de ridicate la pacienţii care au fost afectaţi de o puternică „furtună'' inflamatorie, potrivit sursei citate.

Cercetătorii au monitorizat apoi aceste câteva criterii la un al doilea set de pacienţi, pentru a vedea dacă pot prezice o afecţiune inflamatorie severă în cazul lor. Experimentul a dat rezultate în cazul a peste două treimi dintre pacienţi. În ambele grupe, pacienţii ale căror teste sangvine au îndeplinit aceste criterii speciale au rămas în spital pentru un timp mai îndelungat şi au prezentat un risc mai mare de deces, a precizat autorul principal Roberto Caricchio, şeful secţiei de reumatologie de la Facultatea de Medicină Lewis Katz din cadrul Temple University, potrivit Agerpres.

Deşi se crede că inflamaţia severă în cazul pacienţilor cu COVID-19 este declanşată de nişte substanţe chimice ale sistemului imunitar denumite citokine, măsurarea acestora necesită teste complexe, care nu sunt disponibile în mod curent în spitalele comunitare. Criteriile predictive identificate de echipa condusă de Caricchio, pe de altă parte, pot fi uşor măsurate printr-un test standard de sânge, a mai precizat coordonatorul studiului.

Aceste criterii includ, printre alte semnale de alarmă, markeri asociaţi cu dezechilibrul electrolitic şi leziuni ale ţesuturilor (spre exemplu, niveluri ridicate de feritină, un tip de moleculă care depozitează fier).

Deşi nu sunt un semn prevestitor al unor forme severe de COVID-19, criteriile descoperite de Temple University s-ar putea dovedi utile, a precizat Amesh Adalja, cercetător principal în cadrul Johns Hopkins Center for Health Security, care nu a luat parte la realizare acestui studiu. „Dacă vom avea un sistem de punctaj care să ghideze tratamentul, va fi un aspect important pe măsură ce vom rafina îngrijirile oferite pacienţilor cu COVID-19'', a spus Adalja, medic şi membru al Societăţii pentru Boli Infecţioase din Statele Unite. 

Studiul a fost publicat la sfârşitul lunii trecute în Annals of the Rheumatic Diseases. Următorul pas este identificarea medicamentelor care pot ajuta la preîntâmpinarea acestor reacţii exagerate şi nocive ale sistemului imunitar.