Stilul de viaţă, esenţial în diabet
0Datele statistice arată că în România există 600.000 de diabetici, iar numărul lor este în creştere din cauza stilului de viaţă dezordonat.
Diabetul este o tulburare metabolică ce se caracterizează prin incapacitatea organismului de a produce sau de a utiliza insulina (este produsă de celulele pancreatice şi are rolul de a transporta glucoza din sânge la celule pentru a fi transformată în energie). În cazul diabetului de tip 1 sau insulinodependent, bolnavul este dependent de injecţiile cu insulină pe care trebuie să şi le administreze toată viaţa. Diabetul de tip 2 în schimb poate fi ţinut sub control printr-un stil de viaţă sănătos şi, în unele cazuri, prin tratament medicamentos. În caz contrar, se poate ajunge la complicaţii, deoarece insulina care se acumulează în exces în sânge poate afecta pe termen lung vasele sanguine, inima, ochii şi rinichii. „Diabetul zaharat este o boală care, în lipsa unei discipline a bolnavului în ceea ce priveşte stilul de viaţă, poate duce la complicaţii (nefropatie – afectare renală, retinopatie şi neuropatie – afectare a sistemului nervos) sau poate duce chiar la deces”, explică medicul de familie Călin Ciubotaru.
Fructe şi legume zilnic!
Dieta corectă a unui diabetic nu diferă foarte mult de cea a unei persoane sănătoase. Astfel, fructele şi legumele trebuie să se regăsească din belşug în alimentaţie, deoarece ţin glicemia sub control şi, în plus, înlocuiesc cu succes dulciurile. Atenţie însă! Se vor prefera doar fructele şi legumele cu indice glicemic scăzut precum kiwi, caise, prune, grepfrut, portocale, pere, broccoli, spanac, salată verde, sparanghel, anghinare şi usturoi. De asemenea, în ciuda conţinutului ridicat de glucoză, se pot consuma şi struguri. Potrivit nutriţioniştilor, şi strugurii au un indice glicemic scăzut pe care îl conferă conţinutul mare de acid care încetineşte absorbţia substanţelor nutritive din stomac.
Atenţie la modul de preparare a alimentelor!
Medicii atenţionează că modul de preparare a alimentelor joacă un rol important în controlul diabetului. Din start, din dietă trebuie excluse prăjelile, deoarece sunt nocive pentru buna funcţionare a inimii, ştiut fiind faptul că bolile cardiovasculare reprezintă o complicaţie frecventă a diabetului. Mai exact, grăsimile care se folosesc la prepararea bucatelor, cele mai multe nerezistente la căldură (de exemplu, uleiul de floarea-soarelui, care ar trebui înlocuit cu cel de palmier), favorizează formarea plăcilor de aterom pe vasele de sânge. În plus, studiile au arătat că diabetul zaharat accelerează formarea acestor depozite de grăsimi. Pentru a mânca sănătos, alimentele ar trebui preparate la abur, deoarece îşi păstrează aproape integral nutrienţii. De asemenea, o altă variantă de a găti sănătos este la cuptor, pe hârtie de pergament, şi nu în folie de aluminiu, cum se obişnuieşte. „Folia de aluminiu nu îşi are locul în bucătărie, deoarece aciditatea alimentelor mobilizează ionii de aluminiu în hrană. Aluminiul devine astfel neurotoxic, fiind asociat cu boala Alzheimer”, explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopshi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.
Sport, de cinci ori pe săptămână
Alături de alimentaţie şi de terapia medicamentoasă, activitatea fizică joacă un rol esenţial în contolul bolii şi, cu toate acestea, mulţi diabetici nu o integrează în stilul de viaţă. Mişcarea creşte sensibilitatea la insulină, prin scăderea necesarului insulinic la pacienţii insulinodependenţi, menţine greutatea sub control (peste 80 la sută din bolnavii de diabet de tip 2 au fost sau sunt obezi în momentul diagnosticării) şi are efecte benefice asupra funcţiei cardiovasculare.
„Exerciţiul fizic este deosebit de important la bolnavii de diabet, însă la cei trataţi cu insulină glicemia ar trebui verificată înainte şi după efort, deoarece pot apărea hipoglicemii”, explică medicul diabetolog Simion Prună, cercetător ştiinţific gradul 1. Printre sporturile recomandate persoanelor cu diabet se numără voleiul, handbalul, baschetul, fotbalul, ciclismul, tenisul, înotul şi joggingul. Pentru a evita complicaţiile, înainte de orice efort fizic se recomandă consultarea medicului. Efortul fizic este interzis persoanelor care urmează o dietă hipoglucidică, deoarece creşte riscul de aritmie cardiacă.