Somnul insuficient reduce reacţia imunitară la un vaccin, scăzându-i eficienţa

Experţii în somn recomandă ca oamenii să doarmă suficient înainte să se vaccineze, întrucât odihna favorizează un răspuns imunitar mai puternic.

Specialistul în somn Matthew Walker, autorul bestsellerului „Why we Sleep” (De ce dormim) a explicat pentru CNN că eficienţa unui vaccin antigripal, pe care experţii medicali îl recomandă pentru a putea diferenţia între simptomele gripei şi ale COVID-19, depinde de o „bună igienă a somnului”.

Somnul insuficient în săptămâna de dinaintea vaccinului poate însemna o producţie de anticorpi cu 50% mai scăzută decât în mod obişnuit, iar o reacţie imunitară de acest nivel face vaccinul în mare măsură ineficient.

Walker studiază relaţia dintre sănătate şi somn la Universitatea din California, Berkeley. Cercetătorul citează studii din 2012 şi 2020 care arată că odihna în nopţile de dinainte de vaccinare poate avea un rol critic în eficienţa imunizării. 

Institutul armatei SUA Walter Reed efectuează studii privind relaţia dintre somn şi imunitate şi plănuieşte studii specifice de investigare a relaţiilor dintre un somn odihnitor şi eficienţa vaccinurilor.

În opinia lui Walker studiile de acest fel pot fi descoperiri importante şi în privinţa rezistenţei la infecţia cu coronavirus şi eficienţa unei eventuale imunizări.

Somnul permite o refacere a organismului la nivel celular cu beneficii cuprinzătoare asupra sistemului imunitar.

„Persoanele care dorm mai puţin de şapte ore sunt de ori mai predispuse să contracteze rinovirusuri sau răceala comună. Ştim că cei care dorm cinci ore sau mai puţin au un risc de 70% să se îmbolnăvească de pneumonie”, a explicat el.

În funcţie de vârstă, sunt optime între 7 şi 10 ore de somn pe noapte. Mai multe studii au rătat că o seamă de probleme de sănătate - între care tulburări de dispoziţie, paranoia, depresie, hipertensiune arterială, sistem imunitar scăzut, acumulare de kilograme şi libido scăzut. Totodată, lipsa somnului a fost legată de un risc mai ridicat de cancer, demenţă, diabet, atacuri cerebrale şi boli de inimă.