Semne care indică o imunitate scăzută

Infecţiile repetate şi reacţiile alergice frecvente pot fi semnele unui sistem natural de apărare fragil. În caz de dezechilibru imunitar apar şi simptome precum oboseala cronică, lipsa de concentrare şi tulburările de afectivitate precum depresia.

De-a lungul vieţii, capacitatea de apărare a sistemului nostru imunitar variază. „De exemplu, vârstele extreme, adică sugarii şi bătrânii, dar şi gravidele au o imunitate scăzută în mod natural", explică profesorul doctor Emanoil Ceauşu de la Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş" din Bucureşti. De asemenea, fenomenul este perfect normal mai ales în perioadele de creştere intensă din adolescenţă, în convalescenţă, dar şi în cazul femeilor aflate la menstruaţie. De asemenea, stresul, oboseala, alimentaţia dezechilibrată şi un mediu de viaţă care limitează foarte mult expunerea la germeni determină o imunitate slabă.

Pentru a fortifica imunitatea se poate interveni cu vaccinuri care forţează organismul să producă anticorpi împotriva unor agenţi patogeni şi cu tratamente care previn scăderile imunitare. În egală măsură, se intervine prin schimbarea stilului de viaţă şi a dietei atunci când organismul semnalează o imunitate scăzută.

„Reducerea capacităţii de autoapărare a organismului este semnalată prin infecţii repetate, virale şi bacteriene, precum faringitele, pneumoniile sau infecţiile de la nivelul pielii. În plus, în cazul imunităţii scăzute, infecţiile grave evoluează sever şi sunt dificil de controlat", mai spune prof. dr. Emanoil Ceauşu.

Herpesul se reactivează

Virusul herpetic are două variante: virusul Herpes simplex de tip I este responsabil pentru apariţia leziunilor de la nivelul pielii, în timp ce virusul Herpes simplex de tip II produce leziuni la nivelul organelor genitale.

Ambele variante de virus sunt la fel de contagioase şi se pot reactiva în acelaşi loc în perioadele cu imunitate scăzută. Totuşi, după ce intră în contact cu virusul, organismul produce anticorpi care, deşi nu pot eradica infecţia, îi pot reduce din agresivitate. Din acest motiv, recidivele au manifestări mai uşoare. În cazul în care recidivele sunt dese, adică lunare sau o dată la două luni, leziunile herpetice sunt indicii clare ale unei imunităţi fragile.

Ciupercile nocive scapă de sub control

Infecţiile cu ciuperci care în mod normal sunt inofensive pentru organism pot fi un semn al imunităţii scăzute. De exemplu, Candida albicans este un fung care poate trăi în organismul uman (în gură, în intestin sau în vagin) fără să dea simptome sau să cauzeze vreo problemă de sănătate. Dar, în condiţii de imunitate scăzută, ciuperca se poate înmulţi în mod exagerat în organism şi duce la apariţia candidozei, boală cu diferite localizări: bucală, cutanată sau genitală. Diagnosticul se pune prin examinare de către medic şi prin analizarea secreţiilor de cultură din zonele afectate.

Un test arată nivelul de anticorpi

Starea imunităţii organismului se poate evalua cu ajutorul unui test specific, numit imunogramă. Acesta depistează cantitatea de imunoglobuline din sânge, adică de anticorpi şi, în funcţie de imunoglobulinele găsite în sânge, se poate afla dacă pacientul are o infecţie şi cât de puternică este aceasta.

De exemplu, dacă imunoglobulinele se găsesc într-un număr prea mic, poate fi vorba despre prezenţa unei tumori maligne sau a unei leucemii, iar creşterea valorilor apare în hepatite acute şi cronice, în ciroze hepatice şi în boli autoimune precum lupusul eritematos diseminat. În egală măsură, valorile scăzute ale imunoglobulinelor pot arăta o imunitate slabă care nu are neapărat o origine patologică.

Imunitatea excesivă, semn de boală

Există afecţiuni care sunt generate de funcţionarea excesivă a sistemului imunitar. De aceea, tratamentul respectivelor boli constă tocmai în temperarea reacţiilor imunitare pentru a atenua simptomele bolii. Este cazul maladiilor autoimune, dar şi al alergiilor. În cazul alergiilor, organismul produce anticorpi împotriva unor substanţe care nu sunt periculoase pentru sănătate.